Euronews.green scrie că, pentru a ajuta la detectarea acestor manifestații meteorologice, cercetătorii din Norvegia dezvoltă în prezent o metodă prin care le putem prezice.

Ce sunt curgerile noroioase

Curgerile noroioase se aseamănă cumva cu avalanșele, pentru că ele apar în general atunci când zăpada și gheața se topesc, iar noroiul respectiv, amestecat cu zăpadă și apă, pornesc la vale cu mult mai multă putere și viteză, deci potențialul de distrugere este și el mai mare. Dacă o avalanșă are nevoie de o pantă cu înclinație cuprinsă între 30 și 45 de grade pentru a o lua la vale, curgerile noroioase se urnesc pe pantele de sub 30 de grade, deci pot avea loc în mai multe locuri.

Trond Jøran Nilsen, expert în avalanșe în regiunea Finnmark din Norvegia, a declarat că „dacă e să le comparăm pe cele două, curgerile noroioase au o masă mult mai mare, pentru că apa și zăpada sunt amestecate, de unde și viteza foarte mare.”

Acest fenomen are loc foarte des în Norvegia, mai ales în nordul extrem al țării, în regiunea Finnmark, iar de-a lungul timpului au fost documentate 55 de astfel de episoade, dintre care câteva au avut consecințe fatale pentru locuitori.

Faptul că nu există încă tool-uri potrivite pentru a avertiza localnicii, autoritățile au de cele mai multe ori prea puțin timp la dispoziție pentru a se pregăti cum trebuie și pentru a alerta locuitorii.

Proiectul european care ar putea face localitățile montane mai sigure

IMPETUS este un program european care vrea să schimbe acest lucru și să asigure măsuri de prevenție potrivite pentru siguranța oamenilor, iar experții din cadrul Universității din Tromsø lucrează acum la dezvoltarea unei soluții software care să cartografieze zonele cu risc ridicat de curgeri noroioase.

Christopher D’Ambiose este omul de știință care conduce cercetarea curgerilor noroioase și totodată, el este și cel care a realizat modele pentru prezicerea avalanșelor în Austria. Acum, el folosește același model, pe care îl adaptează pentru a afla din timp când și unde s-ar putea produce aceste fenomene.

El spune că „știm care sunt condițiile necesare pentru producerea acestor fenomene, dar ele nu spun întreaga poveste. Cum putem să le prezicem mai bine? Și când putem să ne dăm seama dacă saturația apei este prea mare?”

Curgerile noroioase sunt mai comune în Peninsula Scandinavă decât în alte zone din Europa, pentru că țările respective sunt expuse la climatul maritim, care aduce cu sine mai multe precipitații și deci, mai multă zăpadă.

Uneori, nopțile mai calde pot determina apariția umezelii în zăpadă, lucru care poate încărca nămeții și care poate duce mai târziu la curgeri noroioase, astfel că cercetătorii efectuează în prezent teste pentru a determina când și în ce condiții apare cel mai frecvent umezeala în zăpadă.