Între 90.000 și 142.000 de decese au fost atribuite evenimentelor meteorologice și climatice în perioada 1980-2020, majoritatea covârșitoare a acestora fiind cauzate de valurile de căldură.

Datele, publicate joi de Agenția Europeană de Mediu, nu arată o tendință clară de creștere a pierderilor de-a lungul deceniilor din cauza impactului crizei climatice. Acest lucru se datorează faptului că impactul economic tinde să se concentreze în câteva evenimente majore - peste 60% din pierderile economice au fost cauzate de doar 3% din evenimentele meteorologice din această perioadă - iar acestea pot lovi oriunde și pot avea rezultate foarte diferite, scrie The Guardian.

Wouter Vanneuville, de la AEM, unul dintre autorii principali ai studiului, a declarat: "Nu există un model clar pentru cele mai extreme evenimente - acestea sunt încă aleatorii, în mare măsură. Dar adaptarea este în curs de desfășurare și are un impact".

Cele mai grave pagube economice au fost cauzate de evenimente "hidrologice" - în principal inundații - care au reprezentat până la 44% din pierderi, urmate îndeaproape de pagubele provocate de evenimente "meteorologice" - în principal furtuni - care s-au ridicat până la 39%, în funcție de setul de date utilizat.

AEM a adunat datele privind pierderile economice de la asigurători și alte surse comerciale, care au avut metodologii ușor diferite, ceea ce a dus la o diferență de estimări pentru pierderile din această perioadă cuprinsă între 450 și 520 de miliarde de euro, în funcție de seturile de date utilizate.

23% din pierderile înregistrate în această perioadă au fost asigurate, deși aceste rate au variat foarte mult de la o țară la alta, mai mult de jumătate din pierderi fiind asigurate în Danemarca și Țările de Jos și doar aproximativ 1% în Lituania și România.

Elveția, Slovenia și Franța au înregistrat cele mai mari pierderi pe cap de locuitor în această perioadă, iar cele mai mari pierderi raportate la suprafață au fost înregistrate în Elveția, Germania și Italia.