Ce este și cum se manifestă viscolul

Viscolul și furtunile de zăpadă sunt adesea confundate, după cum scrie National Geographic. Totuși, pentru a fi considerată viscol, o furtună de zăpadă trebuie să îndeplinească anumite condiții. Unele servicii meteorologice din lume consideră că viscolul este un fenomen meteo care are loc atunci când temperaturile scăzute, curenții cu viteze de peste 56 km/h și căderile masive de zăpadă au loc simultan. Acești factori reduc vizibilitatea la circa 400 de metri, iar tot episodul trebuie să dureze cel puțin 3 ore pentru a putea fi calificat drept viscol.

Pericolul viscolului, cauzat de cantitatea mare de zăpadă și de curenții puternici, este că accidentele rutiere pot fi mai frecvente, din cauza vizibilității reduse și a șoferilor care nu reduc suficient viteza, iar pietonii se pot rătăci mai ușor. Imaginează-ți cum ar fi să mergi prin Silent Hill fără o hartă; înlocuiește ceața cu viscolul și s-a zis cu tine.

În plus, viscolul reprezintă un pericol în plus pentru oamenii care nu sunt adăpostiți într-un vehicul sau o clădire, pentru că sunt expuși la temperaturi foarte joase, ceea ce poate duce la hipotermie sau degerături.

Unde poate apărea viscolul

Viscolul se poate forma oriunde pe Pământ și este un fenomen mai des întâlnit în regiunile din zona Cercului Arctic, din cauza temperaturilor mici și a curenților mai puternici care bat în zona Polului Nord. Așadar, țările și regiunile precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Siberia, Canada sau Groenlanda se confruntă mai des cu viscolul, motiv pentru care anumite zone din aceste regiuni nu pot fi locuite.

Totuși, viscolul poate apărea în țări aflate și în zone mai sudice, acolo unde condițiile menționate anterior sunt întrunite, inclusiv în România. Câmpia Bărăganului este mai ales vulnerabilă în fața acestui fenomen din cauza curenților puternici de aer care apar chiar și vara, când vremea este în rest destul de calmă. Practic, în orice loc de pe planetă unde cade zăpada există o șansă să apară și viscolul, mai mică sau mai mare, în funcție de condiții.

În viitor, schimbările climatice ar putea extinde aria geografică în care viscolul își poate face apariția, iar regiunile care deja se confruntă cu acest fenomen ar putea avea parte de episoade mai dure de viscol.

3 dintre cele mai puternice episoade de viscol din istorie

În prezent, avem capacitatea de a înțelege pe deplin pericolul viscolului și avem mai multe moduri prin care ne putem proteja în cazul unui astfel de fenomen, însă în trecut, oamenii nu erau la fel de norocoși.

Unul dintre cele mai periculoase episoade de viscol din istorie a avut loc în Norvegia în 1719. Pe timpul unei invazii de scurtă durată a suedezilor, soldații suedezi au fost nevoiți să se retragă, însă în drumul lor spre casă au fost loviți de unul dintre cele mai năprasnice viscole. Peste 4.000 de soldați și-au pierdut viața sau au fost răniți serios pe perioada acestui episod de vreme extremă.

O altă serie de viscole puternice a lovit în anul 1886 în Kansas, SUA. În prima săptămână din luna ianuarie, statul Kansas s-a confruntat cu două viscole care au ucis cel puțin 100 de oameni, în vreme ce căderile masive de zăpadă au blocat căile ferate, ceea ce a întrerupt transportul de alimente, provizii și de oameni. Ce a fost mai rău e că peste 100.000 de vite au pierit, pe lângă porci și alte animale, iar unele județe și-au pierdut 75% din capacitatea agricolă în acea perioadă.

Viscolul din 1972 din Iran a fost un alt fenomen devastator și unul dintre cele mai dezastruoase dezastre naturale din istoria țării. Orașul Ardakan, ce se află într-o zonă foarte aridă care nu are parte foarte des de zăpadă, a fost lovit de o furtună de zăpadă foarte puternică în 1972. Viscolul a lovit zona rapid și fără milă, ucigând 4.000 de oameni din oraș. În plus, 2.000 de oameni au fost dați dispăruți la momentul catastrofei, iar în câteva sate din apropiere, nimeni nu a supraviețuit ca să povestească dezastrul.

Înainte ca viscolul să creeze ravagii, Iranul se afla în cea de-a 1460-a zi fără precipitații. 200 de sate au fost grav afectate, transportul a încremenit, iar oamenii care au ales să se adăpostească în locuințe au fost departe de a fi în siguranță, pentru că au fost îngropați de vii sub nămeți cu înălțimi cuprinse între 3 și 8 meri.

Cum să ne protejăm în caz de viscol

Există câteva lucruri pe care le putem face pentru a fi în relativă siguranță în caz de viscol, primul fiind să avem pregătit un kit pentru situații de urgență. Acestea pot fi foarte utile în cazul în care suferi de condiții medicale precum astmul sau diabetul și te pot ajuta să tratezi și posibile răni. De asemenea, ține la îndemână și baterii pentru radio sau alte electronice, o lanternă, un cuțit, dar și un radio, pentru a fi la curent cu informațiile, fiindcă internetul cel mai probabil nu va funcționa. O baterie externă sau mai multe astfel de dispozitive ar putea fi foarte utile și le găsești la prețuri avantajoase, dar cumpără doar modele de la branduri de renume.

Este esențial pe timpul viscolului să ai suficientă hrană și apă, deci în cazul în care autoritățile anunță posibilitatea unor astfel de fenomene, asigură-ți un stoc suficient. Alege alimente care nu sunt perisabile și ia în calcul faptul că e posibil să nu ai acces la electricitate sau gaze, deci alege alimente ce pot fi consumate rapid. Fasolea, tonul sau alte alimente la conservă sunt printre cele mai bune alegeri.

Dacă se întâmplă să fii surprins de viscol în afara casei, găsește cât mai repede adăpost într-o clădire, de preferat un loc unde să te poți încălzi. Dacă ești în mașină, dă căldura cât de tare este nevoie pentru a-ți menține o temperatură a corpului optimă. Dacă ai o mașină electrică, asigură-te că este mereu încărcată suficient, pentru că bateriile își pierd mai repede autonomia pe frig puternic.

Acestea sunt doar câteva dintre sfaturile pe care le poți folosi pentru a trece cu bine peste un episod de viscol. Asigură-te că ești mereu informat, mai ales atunci când vremea rece își intră în drepturi și asigură-te că ai mereu destule provizii, în caz de orice.