Anul trecut, în 2024, Earth Overshoot Day a fost atinsă la nivel global pe 1 august, iar în România chiar mai devreme, pe 20 iulie, ceea ce ne indică un consum nesustenabil și accelerat al resurselor naturale pe care planeta le are de oferit.

În termeni simpli, Earth Overshoot Day reprezintă ziua la nivel global în care am folosit resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg. În 2025, spre exemplu, România și-a consumat resursele naturale pe data de 31 mai. Deci, în lunile rămase ale anului, consumăm „pe caiet” resurse pe care planeta nu le poate produce la fel de repede.

Cauzele principale sunt, printre altele, structura economică actuală, care prioritizează consumul excesiv și producția în masă, factori care nu iau în calcul impactul ecologic real. Mai mult, există industrii majore responsabile, precum cea aeronautică, textilă sau cea alimentară, care nu plătesc costurile ecologice pe care le cauzează.

Cât de repede consumă România resursele naturale

În 2018, aproape toate țările din Uniunea Europeană, începând cu Luxemburg (care și-a epuizat resursele pe 19 februarie), și-au consumat resursele înainte de 1 august, conform Balcanicaucaso.

În acel an, doar România a atins Earth Overshoot Day pe 8 august, ceea ce a plasat-o printre cele mai sustenabile țări din UE din acest punct de vedere.

Dar de atunci, în ultimii ani, România a scăzut atingerea acestei zile cu aproape 2 luni, din 20 iulie (2024) la 31 mai (2025).

De ce se întâmplă asta? Mihnea Matache, PR&Comms Officer la Greenpeace România, ne-a oferit un interviu exclusiv unde ne-a povestit, printre altele, despre câțiva factori care duc la acumularea alarmantă de datorii în ceea ce privește consumul resurselor naturale și lipsa de atenție asupra acestui subiect.

La cine este responsabilitatea consumului resurselor

În primul rând, el ne spune că avem un întreg sistem economic care este concentrat și construit pentru a prioritiza consumul.

„Avem atâtea industrii unde nu se pune problema sau întrebarea de ”cât e de sustenabil la nivel global sau național să se producă”. Se pune problema ”cum se poate produce cât mai mult, cât mai ieftin, cât mai eficient” și așa mai departe. Ceea ce sunt probleme legitime, dar la finalul zilei, ne uităm la faptul că avem atât de multe probleme de mediu și nimeni nu este responsabil.”

Un exemplu dat de Mihnea a fost problema cu recipientele de plastic, unde nimeni nu era responsabil pentru colectarea și reciclarea lor. „E doar un exemplu simplu și chiar și acum este o problemă, pentru că toată responsabilitatea financiară este pusă în cârca consumatorului.”

Mai mult, avem multe industrii unde nu există costuri de mediu pentru că lipsește o taxare coerentă. Un exemplu foarte bun pe care Mihnea ni-l oferă este industria aeronautică la nivel european.

„În Uniunea Europeană combustibilul de avion nu este taxat. Există o subvenție acordată companiilor aeriene care consumă acest acest combustibil. Și bineînțeles că acel combustibil are impact de mediu. De fapt, sunt foarte multe industrii precum cea aeronautică, cea textilă și cea alimentară care au costuri de mediu. Pe noi toți ne afectează în mod direct, dar aceste companii, aceste industrii nu plătesc proporțional cu impactul pe care îl au.”

Earth Overshoot Day - ce putem face individual pentru a încetini ”consumul pe datorie”

La nivel individual, există câteva comportamente simple, dar esențiale, care ne pot ajuta să încetinim folosirea excesivă a resurselor naturale.

Reutilizarea și reducerea consumului este una dintre cele mai accesibile soluții, deoarece dincolo de reciclare (care ar trebui să fie ultimul pas în recondiționarea unui produs) este esențial să promovăm reutilizarea și reducerea consumului inutil. Aceasta presupune o schimbare de mentalitate și comportament, de la consumul local la cumpărarea conștientă, în special la nivel de consum alimentar și textil.

Despre cum să cumperi haine în mod sustenabil poți afla aici, iar despre risipa alimentară am mai scris în trecut, aici.

Un alt lucru pe care îl putem face este să comunicăm, atât cu ONG-uri cât și cu politicienii care sunt responsabili pentru bunăstarea noastră sau funcționarea unor arii de interes pentru noi. Dialogul este esențial pentru implementarea unor politici publice sustenabile, iar într-un moment unde tensiunile geopolitice și crizele globale, o abordarea multilaterală și unde arătăm solidaritate rămâne singura cale realistă spre schimbare.

Nu în ultimul rând, fiecare individ poate contribui la reducerea amprentei ecologice prin schimbarea comportamentului de consum, susținerea organizațiilor de mediu și implicarea în viața civică. A fi informat și a susține presa de mediu și ONG-urile independente este esențial pentru a înțelege mai bine problemele și soluțiile.

Ce poți face în mod direct? Participă la consultări publice, semnează petiții și menține un dialog constant cu reprezentanții politici, fie prin scrisori deschide, email-uri sau mesaje pe rețelele sociale. Este important să conștientizăm importanța presiuni publice și nevoia unei informări educate pentru a ne exprima nevoile și dorințele ca cetățeni.

Ce este Earth Overshoot Day

Pentru a determina data, pentru fiecare an, Global Footprint Network calculează numărul de zile din acel an în care biocapacitatea Pământului este suficientă, iar restul anului corespunde „datoriei”, adică suprasolicitării resurselor.

Calculul pentru aceste date este simplu: se împarte biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul o poate regenera în acel an) la amprenta ecologică a omenirii (cererea umană din acel an), apoi se înmulțește cu 365 (numărul de zile dintr-un an, sau 366 în anii bisecți, cum sunt 2024 sau 2028).

Pentru ca aceste date să țină pasul cu cele mai recente date raportate și cu dezvoltările tehnologice, indicatorii amprentei ecologice pentru toți anii anteriori, începând cu 1961, sunt recalculați anual, astfel încât toate datele să fie bazate pe același set de informații și metodologie.