Pentru a afla mai multe despre acest fenomen și despre cum incluziunea și diversitatea pot spori productivitatea, am stat de vorbă cu Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS, și cu Silviu Andrei Petran, Președinte Asociația OPEN MINDS, organizatori al Conferinței pentru Diversitate & Incluziune.
Asociația este și unul dintre inițiatorii studiului BARES.DI (Barometrul României Responsabile – Ediția Diversitate și Incluziune), care a arătat o corelație puternică între motivație și incluziune.
După cum menționează Mirela, angajații care se simt incluși, acceptați printre colegi sau în cultura organizațională, se simt motivați la job.
”Conform studiului, 1 din 3 români activi pe piața muncii este un Avangardist al Incluziunii și reprezintă aproape jumătate din totalul angajaților care se simt motivați la job”, precizează ea.
Ce este un Avangardist al Incluziunii?
Realizatorii studiului explică faptul că în România, există patru grupuri de angajați, grupate în funcție de atitudinea acestora față de sănătatea fizică, sănătatea mintală, sănătatea emoțională, spiritualitate, ecologie, diversitate, conștiință socială și incluziunea socială la locul de muncă.
Ținând cont de aceste elemente, cele patru Românii identificate de cercetători sunt după cum urmează:
- Spectatorii sociali, care nu se implică în problemele de incluziune și nu au o reacție atunci când asistă la discriminare (30% dintre angajații români);
- Avangardiștii Incluziunii, care sunt cei mai activi aliați pentru incluziune și se simt deseori incluși la muncă (30% din angajații din România);
- Centrații pe sine, care sunt preocupați mai degrabă de binele propriu și aleg să nu susțină diversitatea și incluziunea la muncă (26% din populația activă din România);
- Deconectații social, care se simt cel mai des excluși de la locul de muncă și nu sunt mulțumiți de stilul lor de viață (14% dintre respondenți);
„Astăzi, fiecare dintre noi se așteaptă la un mediu de lucru deschis, bazat pe dialog și acceptare, indiferent cine suntem și de unde venim. Un mediu tolerant cu diversitatea aduce cu sine o serie de avantaje și pentru managerii organizațiilor: o retenție mai mare a angajaților, mai multă motivație și productivitate”, spune Silviu Andrei Petran.
Angajații români vor locuri de muncă fără prejudecăți
Rezultatele studiului BARES.DI arată faptul că 55% dintre angajați vor ca angajatorii lor să creeze un mediu de lucru incluziv, fără prejudecăți, în care toată lumea are drepturi și oportunități egale.
Acest lucru, spune Mirela Tănase, este important în contextul în care 3 milioane de români nu se simt incluși la locul de muncă, iar ca rezultat, 60% dintre aceștia se simt obosiți, respectiv 65% descurajați.
”Le-aș sugera companiilor aflate la început de drum să creeze încă de la început un mediu în care angajații se pot cunoaște, pot învăța și pot practica comportamente incluzive”, spune reprezentanta OPEN MINDS.
Pentru promovarea incluziunii, 30% dintre angajații chestionați sunt de părere că evenimentele interactive, programele de învățare și dezvoltare pot fi benefice într-o organizație.
Cum ajută diversitatea și incluziunea la creșterea productivității într-o companie tânără
Promovarea incluziunii și a diversității într-o companie tânără poate crea un mediu mai productiv și sănătos pe termen lung pentru angajați, sunt de părere reprezentanții Asociației OPEN MINDS, care spun că un comportament contrar poate duce la pierderea angajaților.
Potrivit Mirelei, „grupul Deconectaților social are cea mai ridicată intenție de a-și schimba locul de muncă în următoarele șase luni - 29%. Studiul ne arată foarte clar că un mediu deschis și incluziv atrage după sine angajați mai motivați și, implicit, mai productivi.”
Numărul angajaților dintr-o organizație este foarte important când vine vorba de incluziune, spun experții, astfel că o mare parte dintre Avangardiștii Incluziunii (63%) activează la locuri de muncă mici, cu cel puțin 50 de angajați. De cealaltă parte, 75% dintre Deconectații sociali, care au cea mai mare șansă de a fi discriminați la locul de muncă, activează în organizații cu peste 250 de angajați.
„Startup-urile au, deci, acest avantaj de a stabili mai ușor norme incluzive și medii mai prietenoase cu angajații”, spune reprezentanta Asociației OPEN MINDS.
Concluzia pe care o trage Silviu este că managerii și angajatorii care își doresc o productivitate mai mare și o retenție mai bună a angajaților trebuie să adopte măsuri și politici de promovare a incluziunii. În caz contrar, angajații vor fi nemotivați, productivitatea lor va scădea și pot alege chiar să părăsească organizația pentru o schimbare în bine.
Problemele ce țin de incluziune și diversitate pot merge chiar până la decalaje salariale sau la distribuirea inegală a orelor lucru și a obiectivelor la locul de muncă. Mirela declarat pentru Green Start-Up că „1 din 3 angajați români declară că asistă deseori la situații de discriminare salarială și de distribuție inegală a orelor sau a sarcinilor de muncă în companiile în care lucrează.”
Totodată, cei care au de cele mai multe ori venituri mai scăzute sunt Deconectații sociali, aici fiind vorba mai ales despre persoane aflate în poziții de execuție sau studenți.
Cum pot contribui companiile la un mediu de lucru mai incluziv
Pe lângă măsurile menționate mai sus, respectiv desfășurarea activităților care implică interacțiune și promovarea diversității și incluziunii la nivel de organizație, angajatorii pot colabora cu entități cum este Asociația OPEN MINDS pentru a găsi soluțiile potrivite fiecărui loc de muncă.
În ce privește OPEN MINDS, Silviu spune că asociația vine în sprijinul angajatorilor și partenerilor din spațiul public prin parteneriate care, în timp, pot crește nivelul de conștientizare și numărul de români care practică incluziunea la locul de muncă.
„Din fericire, în România apar tot mai multe evenimente pe tema D&I (diversity & inclusion - n.red.) și îi încurajăm pe antreprenorii români să participe la cât mai multe, ca să-și ia exemple de bune practici”, afirmă el.
Deși acceptarea și incluziunea tuturor categoriilor sociale este pe de-o parte responsabilitatea managerilor, 54% dintre respondenții care au participat la studiu sunt de părere că angajații au cel mai important rol în promovarea acestor valori.
Printre concluziile studiului BARES.DI în acest sens se numără:
- 63% dintre angajați interacționează cu toți colegii, indiferent de categoria din care fac parte;
- 59% folosesc un limbaj care nu discriminează;
- 58% consideră că pot lucra eficient cu toți colegii, indiferent de categoria din care fac parte.
„Odată cu aceste concluzii, ne-am dat seama că este foarte important ca angajații să susțină activ diversitatea și incluziunea la locul de muncă și în comunitate. Din punctul nostru de vedere, un aliat pentru incluziune este o persoană care susține activ diversitatea și incluziunea la locul de muncă și în comunitate”, precizează Silviu.
Incluziunea și diversitatea în companii și instituțiile statului
Reprezentanții OPEN MINDS sunt de părere că România a evoluat în ultimii ani în ce privește promovarea incluziunii și a diversității la locul de muncă, un număt tot mai mare de reprezentanți din companii – manageri de HR, directori executivi -, precum și oficiali din instituții publice dorind să afle ce înseamnă diversitatea și cum pot implementa politici mai incluzive.
De exemplu, peste 600 de profesioniști din mediul de business, ONG-uri, activiști, reprezentanți din instituții publice, precum și din instituții de învățământ pre-universitar și universitar și reprezentanți din societatea civilă au urmărit dezbaterile din cadrul Conferinței pentru Diversitate și Incluziune, eveniment care a avut loc pe data de 6 iunie 2024.
Totuși, Mirela semnalează faptul că încă pot fi întâlnite situații de discriminare în organizații, iar printre acestea au fost identificate în studiul BARES.DI favoritismele în derularea proceselor de angajare (36%), lipsa reacției la plângerile anumitor categorii de angajați (29%) și comentariile sau glumele discriminatorii (29%).


Comentezi?