Procentul este similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial.

Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea.

Puteți consulta CEO Survey 2022 aici.

Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament.

Angajamentul de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon este îndeplinit atunci când se reduc la zero emisiile de gaze cu efect de seră (de exemplu, prin achiziționarea de credite de carbon).

Când vine vorba despre un angajament mai ambițios – și anume net-zero (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până aproape de zero și eliminarea emisiilor inevitabile rămase) – ponderea respondenților din țara noastră care se pot lăuda că l-au formalizat este mai mică, de 19%. Procentul este egal cu cel înregistrat în regiune, însă ușor sub cel al omologilor la nivel global (22%).

În același timp, alți 30% dintre directorii de companii din România spun că organizațiile pe care le conduc lucrează în prezent la strategii net-zero și urmează să-și asume acest angajament (28% în Europa Centrală și de Est și 29% la nivel global).

Însă pe de altă parte, 40% dintre liderii de afaceri din țara noastră nu au un astfel de angajament. Atât natura angajamentelor, cât și modul în care acestea sunt transpuse în practică pot fi îmbunătățite.

De remarcat faptul că o bună parte dintre directorii generali din România și din Europa Centrală și de Est recunosc că angajamentele net-zero asumate de propriile companii nu sunt aliniate la un obiectiv științific – precum limitarea creșterii temperaturii globale cu cel mult 1,5°C, convenită prin Acordul de la Paris.

Iar fără raportarea la un obiectiv științific, liderilor de afaceri le va fi dificil să măsoare impactul acțiunilor lor de reducere a emisiilor. În ediția din 2021 a studiului, aproape doi din cinci (39%) dintre directorii generali la nivel global considerau că organizațiile lor trebuie să facă mai mult pentru a măsura impactul acestora asupra mediului.

Omologii din Europa Centrală și de Est și din România păreau mai puțin interesați, doar 26% și, respectiv, 30% dintre aceștia menționând că vor măsura mai mult acest aspect.

Având în vedere ambițiile Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon și a noilor reglementări care se pregătesc în acest domeniu, eforturile de decarbonizare ale companiilor devin o necesitate.

Iar viitoarea legislație comunitară, deja la orizont, ar putea avea un efect de domino și în statele europene din afara Uniunii.

Tonul este dat de companiile listate la bursă, care în următorul an trebuie să facă tranziția către modele de operare responsabile și să asigure transparența în ceea ce privește conformarea la noile cerințe de raportare non-financiară.

Pe de altă parte, atât clienții, cât și opinia publică solicită companiilor să realizeze mai multe inițiative de mediu, responsabilitate socială și de guvernanță corporativă (ESG).

Referitor la strategia ESG a companiilor, potrivit unui studiu realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC, în rândul a 1.640 de companii listate și dat publicității recent, deși doar o treime (29,8%) dintre companiile globale au directori sau manageri dedicați sustenabilității (Chief Sustainability Officer - CSO), numărul pozițiilor de CSO deschise în 2021 a fost mai mare decât cel cumulat în perioada 2016 și 2020.

Această evoluție ne arată că tot mai multe companii conștientizează importanța ESG - acronimul deja cunoscut pentru Environmental, Social & Governance care desemnează noile cerințe de raportare non-financiară.