Datele sunt extrase din studiul Barometrul României Responsabile – Ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI), realizat de Cult Research și GRF+ la inițiativa Asociației OPEN MINDS.

Cercetarea prezentată în cadrul Conferinței despre Diversitate și Incluziune (D&I) identifică patru Românii, grupate în funcție de atitudinea angajaților față de sănătate fizică, sănătate mintală, sănătate emoțională, spiritualitate, ecologie, diversitate, conștiință socială și incluziunea socială la locul de muncă.

Cele „patru Românii” de la serviciu și sentimentul de incluziune

  • Avangardiștii incluziunii (30% dintre angajații din România) sunt cei mai activi aliați pentru incluziune și se simt deseori incluși la muncă.
  • Centrații pe sine (26% din populația activă în România) sunt preocupați mai degrabă de binele propriu și aleg să nu susțină diversitatea și incluziunea la muncă.
  • Spectatorii sociali (30% dintre angajații români) nu se implică în problemele de incluziune și nu au o reacție atunci când asistă la discriminare.
  • Deconectații social (14% dintre respondenți) se simt cel mai des excluși de la locul de muncă și nu sunt mulțumiți de stilul lor de viață.

Angajații vulnerabili la discriminare

Pentru românii din grupul Spectatorilor și al Deconectaților social, discriminarea creează un cerc vicios: angajații se simt excluși, ceea ce le afectează motivația și starea de bine la muncă, iar demisia este soluția aleasă pentru schimbare.

  • doar 12% dintre Deconectații social se simt incluși la locul de muncă, aproape de trei ori mai puțin decât Avangardiștii incluziunii (34%).
  • în același timp, 32% dintre Spectatorii Sociali se simt uneori excluși de la locul de muncă.
  • dintre toți angajații activi din România, grupul Deconectaților social raportează cel mai mic nivel de motivație (11%) și doar 10% declară că se simt bine la muncă.
  • retenția are de suferit: acești angajați au cea mai ridicată intenție de a-și schimba locul de muncă în următoarele șase luni - 29% în cazul Deconectaților Social, respectiv 27% în rândul Spectatorilor Sociali.

„Cele patru Românii nu au altă variantă decât să lucreze împreună. De aceea, cel mai natural loc în care să faci educație pentru incluziune este locul de muncă, iar tema pe care le-o propunem angajatorilor pentru 2024 este să identifice modalitățile prin care îi pot sprijini pe angajații neimplicați – un grup de aproximativ 3 milioane de români Spectatori și Deconectați - să se simtă mai bine la muncă și să devină Avangardiști ai incluziunii”, declară Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner Cult Research.

Bune practici de Diversitate & Incluziune

Cea de-a doua ediție a Conferinței pentru Diversitate și Incluziune organizate de Asociația OPEN MINDS a reunit 58 de experți și lideri de opinie care au prezentat bune practici pentru profesioniștii care vor să facă din organizațiile lor medii incluzive pentru fiecare angajat.

Printre abordările propuse de experți pentru creșterea sentimentului de incluziune la muncă au prioritate îmbunătățirea politicilor de recrutare și onboarding și crearea mai multor ocazii în care angajații se cunosc și lucrează împreună. Alte soluții includ crearea unor programe de învățare continuă, introducerea serviciilor de consiliere pentru persoanele discriminate și promovarea incluziunii în educație.

  • „Este o linie foarte subțire între a fi valid și a fi invalid. Trebuie să ne dăm seama că avem nevoie să fim diferiți și putem fi împreună”, susține Adela Hanafi, Președinte, Asociația CONIL.
  • „În România, doar 1% dintre adulții cu autism au un job, deși până la 50% dintre ei pot face față unui loc de muncă”, susține Anca Dumitrescu, Președinte, Asociația Autism Voice.
  • „În universități avem datoria de a crește contactul studenților cu toți oamenii din jurul nostru”, declară Laura Grunberg, Prof. Univ. și Coordonator al Planului de Egalitate de Gen, Universitatea București.