Conform Euronews, cele mai afectate țări au fost Germania, Franța, Italia și Spania, unde temperaturile au depășit constant pragurile de siguranță pentru sănătatea publică. În Germania au fost înregistrate cele mai multe decese, peste 15.000, urmată de Franța cu aproximativ 12.000 și Italia cu 11.000. În Spania, numărul victimelor s-a ridicat la 9.000.

România, printre cele mai afectate state de mortalitatea cauzată de caniculă

România s-a clasat pe locul 5 anul trecut în ce privește mortalitatea cauzată de caniculă, cu 4.943 de decese. Italia a înregistrat cele mai multe cazuri, respectiv peste 19.000, Spania a fost pe locul al doilea, cu peste 6.700, iar pe locul al 3-lea s-a clasat Germania, cu aproape 6.300 de decese.

Analiza arată că persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cronice, au fost cele mai expuse riscurilor. Lipsa accesului la locuințe adaptate și la răcire adecvată a contribuit la creșterea numărului de victime. „Valurile de căldură nu sunt doar fenomene meteorologice extreme, ci adevărate urgențe de sănătate publică”, a declarat unul dintre autorii studiului.

Diferențele între state reflectă nu doar intensitatea temperaturilor, ci și măsura în care infrastructura de sănătate și politicile locale de adaptare au reușit să facă față. Țările nordice au raportat mult mai puține victime, datorită temperaturilor mai moderate și a unor sisteme de răspuns mai eficiente.

Schimbările climatice cresc frecvența valurilor de căldură

Oamenii de știință avertizează că Europa se încălzește mai rapid decât media globală, ceea ce înseamnă că astfel de episoade vor deveni mai frecvente și mai intense. Raportul subliniază că, fără măsuri urgente de adaptare și reducere a emisiilor, numărul deceselor cauzate de valurile de căldură ar putea crește dramatic în următorii ani.

Printre soluțiile recomandate se numără crearea unor planuri naționale de adaptare, investiții în infrastructură urbană rezilientă și extinderea accesului la spații de răcire, în special pentru persoanele vulnerabile. „Ceea ce vedem acum este doar începutul. Dacă nu reducem emisiile și nu ne adaptăm rapid, bilanțurile viitoare ar putea fi și mai grave”, a declarat cercetătorul principal.

Valurile de căldură din 2024 reprezintă un avertisment clar asupra costului uman al schimbărilor climatice. Cele peste 62.000 de decese arată necesitatea unor politici coordonate la nivel european pentru protejarea populației și pregătirea pentru un viitor în care temperaturile extreme vor deveni tot mai frecvente.