Potrivit Euronews.green, o echipă de oameni de știință de la MIT și alte instituții internaționale a analizat 1,2 miliarde de postări pe X (fostul Twitter) și Weibo provenind din 157 de țări, mapând emoțiile în funcție de temperatură. Studiul publicat în revista One Earth arată că temperaturile peste 35 °C induc o dispoziție negativă cu 25% mai accentuată în țările cu venituri scăzute și cu 8% în cele cu venituri ridicate.

Impactul căldurii asupra dispoziției nu este o noutate

Nu este prima cercetare care leagă temperaturile ridicate de stări negative. Oamenii de știință au sugerat în trecut că pe vreme caldă șoferii sunt mai predispuși la impulsivitate — de exemplu, claxoanele devin mai frecvente în trafic — iar jurnaliștii pot utiliza un limbaj negativ în condiții de căldură.

Conexiuni istorice par să fie trasate între temperaturi ridicate și creșteri ale violenței: cercetătorii care au analizat Grecia în perioada 1995–2004 spun că peste 30% din crimele de la momentul respectiv au avut loc în zile cu temperaturi medii peste 25 °C. Alte cercetări istorice au asociat revolte și tulburări civile cu lunile fierbinți de vară.

Riscul suicidului pare, de asemenea, să crească odată cu temperaturile. Un studiu observațional din 2018 a constatat o frecvență mai mare a suicidului în zilele foarte călduroase.

O meta-analiză (1990–2020) a indicat o creștere a mortalității și morbidității asociate tulburărilor mentale cu fiecare grad Celsius în plus: mortalitatea cu RR = 1,022, iar morbiditatea cu RR = 1,009 (n. red. RR = Risc Relativ).

Ce ne poate aștepta până în 2100

În Germania, apelurile la linii de asistență au crescut cu 3,4% în zilele cu temperaturi peste 25 °C și cu 5,1% în zile friguroase (< 0 °C).

Canicula are și efecte la nivel biologic: căldura poate crește nivelul cortizolului (hormon al stresului), poate afecta serotonina (legată de dispoziție) și poate perturba somnul, intoxicând astfel echilibrul emoțional.

Proiecții bazate pe modele climatice globale estimau o scădere a moralului global cu 2,3% până în 2100, chiar dacă societățile se adaptează gradual la temperaturi mai ridicate.

Astfel, temperaturile extreme (peste 35 °C) amplifică stările negative la nivel global. Impactul este semnificativ mai mare în țările cu venituri reduse, semnalând o vulnerabilitate acută în contextul schimbărilor climatice.

Vom resimți tot mai mult „uzura climatică emoțională” pe măsură ce temperaturile globale cresc — iar soluțiile pentru adaptarea societății trebuie să includă atât infrastructură fizică, cât și strategii pentru reziliența emoțională.