Elena Dinu lucrează alături de Banca pentru Alimente de aproape 3 ani și jumătate, iar din această colaborare a aflat mai multe despre risipa alimentară din Europa și ce efecte are acest fenomen asupra industriei alimentare la nivel european și în România. Discuția a avut loc în cadrul evenimentului Sustenabil Zi de Zi, aflat la a patra ediție, organizat de Asociația Environ și Eco Synergy.

Când vorbim despre risipă alimentară, ne referim atât la alimente care pot fi consumate, dar și la alimente care nu mai sunt bune pentru consum, dar care ar putea fi transformate în resurse valoroase.

53% din risipa alimentară o facem chiar noi, acasă

În 2023, statisticile pentru risipa alimentară la nivel european arăta astfel, potrivit Elenei: „130 de kilograme risipite pe cap de locuitor la nivelul Uniunii Europene; aici ne referim la alimentele care pot fi consumate. Este important să facem diferența între alimentul care ajunge deșeu și care alimentul care este încă bun pentru consum.”

Tot ea spune că 53% din risipa alimentară se întâmplă acasă, în vreme ce 19% din alimente se pierd în sectorul de procesare alimentară, iar 11% în zona de HoReCa. Totodată, 10% din alimente sunt pierdute în producția primară, iar 8% în zona de retail și distribuție, iar toate aceste cifre sunt aferente anului 2023.

„România nu are cifre pentru 2023”, precizează Elena Dinu, cu mențiunea că țara noastră, dar și alte câteva care nu au înregistrat date despre risipa alimentară pentru anul respectiv, trebuie să se raporteze la cifrele din 2022, în vederea reducerii risipei alimentare.

România în 2022: 181 de kilograme de alimente risipite pe cap de locuitor

Astfel, pentru 2022, situația în România arată astfel: 181 de kilograme de alimente risipite pe cap de locuitor sau locul 5 în Europa.

„Tot impactul acesta, dacă ne gândim la risipa de la noi de acasă, eu o văd ca pe o pierdere de bani”, adaugă Elena.

În 2024, peste 3 milioane de persoane se aflau în România sub nivelul minim de sărăcie, adică persoane care nu-și permiteau să mănânce o masă caldă pe zi, potrivit reprezentantei Băncii pentru Alimente. Dintre acestea, 27% sunt copii cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani.

„Este foarte greu, atunci când nu ai baza, să poți să mergi mai departe, să mergi să educi sau să faci altceva”, precizează Elena.

Dincolo de partea de mediu și emisiile de metan, risipa alimentară ne afectează la nivel social și la nivel de mediu. Banca pentru Alimente recuperează aceste produse, aflate pe tot lanțul alimentar și le redistribuie acolo unde este nevoie.

Banca pentru Alimente, ajutată de lege să strângă mai multe alimente

Din 2016, Banca pentru Alimente a reușit să strângă și să valorifice aproape 38.000 de tone de alimente, iar în prezent, organizația colectează lunar aproape 950 de tone de alimente. Impactul la nivel social înseamnă circa 325.000 de persoane care primesc alimente.

Din fericire, legislația la nivel național s-a schimbat în bine pe partea de risipă alimentară, astfel că Banca pentru Alimente poate strânge acum tot mai multă mâncare ce ar fi ajuns deșeu.

„Legea s-a modificat și acum este obligatorie, astfel că fiecare operator din industria alimentară trebuie să ia cel puțin două măsuri de reducere a risipei alimentare. Printre aceste măsuri se poate număra donarea către Banca pentru Alimente, unde noi redistribuim aceste alimente”, spune Elena.

În plus, dacă un operator din industria alimentară donează aceste alimente, el își poate deduce TVA-ul, un beneficiu important pentru operatorii economici din acest domeniu.

„Este nevoie să schimbi procedurile interne, modul de lucru și mindsetul în care ai lucrat până acum, ca și companie”, mai spune Elena Dinu.

Cum reducem risipa alimentară în business și acasă

Elena a vorbit în cadrul evenimentului și despre câteva trucuri care să ne ajute să reducem risipa alimentară și să fim mai sustenabili. Putem, de exemplu, să mergem la cumpărături doar de două ori pe săptămână, unde să avem obligatoriu o listă pe care să o respectăm.

De asemenea, înainte de a completa lista, putem stabili un meniu pentru săptămâna respectivă și putem găti de două ori pe săptămână, iar la școală sau la locul de muncă, pachețelul este cel care ne poate ajuta să fim mai eficienți și să reducem risipa alimentară, pentru că mâncăm atât cât avem nevoie.

„Este foarte cool să mergem cu caserola la liceu”, adaugă Elena.