Creșterea temperaturilor globale poate provoca pierderi majore în ceea ce privește cele mai importante culturi agricole ale lumii, indiferent de eforturilor fermierilor de a se adapta.

Grade Celsius în plus, kilocalorii în minus

Conform New Scientist, o analiză globală a randamentelor culturilor sugerează că, până la sfârșitul secolului, fiecare grad Celsius de încălzire va reduce cantitatea de hrană disponibilă per persoană cu aproximativ 121 kilocalorii pe zi.

Într-un scenariu unde temperatura medie globală va crește cu 3°C (scenariu similar cu traiectoria anuală a creșterilor), aceasta va fi echivalentă cu „nevoia de a renunța la micul dejun pentru întreaga planetă”, după spusele lui Andrew Hultgren de la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign.

Hultgren și echipa sa au colectat date despre randamentele celor șase culturi alimentare de bază la nivel mondial, care asigură peste două treimi din aportul caloric global. Cercetătorii au adunat, de asemenea, informații despre tiparele climatice locale din aproximativ 54 de țări.

Aceste date au fost folosite pentru a estima cum vor răspunde culturile agricole la schimbările climatice și cum s-ar putea adapta fermierii.

Prin analiza modului în care fermierii au reacționat la șocurile climatice din trecut, cercetătorii au estimat în ce măsură adaptările agricole precum schimbarea soiurilor cultivate, creșterea irigației sau folosirea mai intensă a îngrășămintelor ar putea reduce din pierderi.

Mai mult orez, mai puțin porumb

Rezultatele au arătat că, pentru toate culturile (cu excepția orezului, care se dezvoltă mai bine când nopțile sunt mai calde), temperaturile mai ridicate duc la pierderi semnificative.

De exemplu, producția globală de porumb ar putea scădea cu 12% până la 28% până la sfârșitul secolului, în funcție de cât de ridicate vor fi emisiile de gaze cu efect de seră.

Aceste estimări țin cont atât de adaptarea fermierilor, cât și de eventualele efecte pozitive ale schimbărilor climatice, cum ar fi fertilizarea plantelor de către dioxidul de carbon crescut din atmosferă. Ambele influențe contează deoarece, fără adaptarea adecvată, pierderile ar fi cu aproximativ o treime mai mari într-un scenariu în care încălzirea globală este mai ridicată decât s-a estimat.

Cu toate acestea, conform studiului, cele mai mari pierderi agricole nu vor apărea în țările cu venituri mici, ci în regiunile agricole bogate ale lumii, precum regiuni din America și Europa, unde țările nu sunt familiarizate cu astfel de pierderi.