Planul, realizat prin Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, cu sprijinul financiar al Ambasadei Franței în România și al Institutului Francez din România, susținută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie și UNICEF în România, arată că cea mai mare îngrijorare a tinerilor cu vârste între 18-24 de ani este poluarea aerului, a apelor și a solului, în proporție de 82%.

„Tinerii menționează frecvent dificultăți respiratorii, disconfort sau îngrijorare privind calitatea aerului, mai ales în orașe poluate sau în apropierea traficului intens și a zonelor industriale. Putem observa foarte ușor că poluarea nu este o idee abstractă pentru tineri, ci o realitate care le afectează sănătatea și calitatea vieții,” explică Loredana Luțescu, co-fondatoare Tineri pentru Sustenabilitate, pentru Green Start-up.

Care sunt îngrijorările climatice ale tinerilor

Pe lângă poluarea aerului, solului și apelor, tinerii au arătat îngrijorări cu privire la lipsa educației climatice în școli (73%), inundații și valuri de căldură tot mai frecvente (72%), dezinformarea legată de schimbările climatice (61%) și dispariția speciilor și degradarea habitatelor naturale (61%).

„În ceea ce privește poluarea solului, experiențele cele mai comune includ degradarea spațiilor verzi, depozitarea ilegală a deșeurilor, aspecte care afectează direct comunitățile locale, zonele de recreere și sănătatea. Cele mai importante soluții propuse de tineri în documentul pentru combaterea schimbărilor climatice vizează creșterea nivelului de educație climatică, protejarea ecosistemelor, consolidarea adaptării locale și implicarea reală a tinerilor în deciziile de mediu.”

Mai mult, tinerii își doresc mai multă implicare în procesele decizionale cu privire la schimbările climatice (51%) și atrag atenția asupra costurilor ridicate pentru adoptarea tehnologiilor ecologice (54%).

„De aceea, planul pune accent pe introducerea educației climatice în școli, pe acțiuni concrete precum plantări, refacerea habitatelor și proiecte de infrastructură verde, dar și pe elaborarea planurilor locale de adaptare la fenomene extreme.”

Ce informații ar trebui să știe orice tânăr

Educația climatică este esențială pentru noile generații, ne spune Loredana, iar tinerii o consideră o prioritate. Pentru a răspunde acestei nevoi, trebuie să integrăm mai bine temele climatice în curriculum, să formăm profesorii și să oferim resurse educaționale accesibile, precum o bibliotecă digitală verde. În același timp, este important să combatem dezinformarea prin educație media și să implicăm tinerii în procesele de decizie, prin consultări și forumuri dedicate.

Totuși, până la crearea unui astfel de curriculum sau al unei biblioteci, orice tânăr se poate informa la nivel individual despre câteva noțiuni de bază, precum ce sunt gazele cu efect de seră, de ce crește temperatura globală și cum influențează aceasta fenomene precum seceta, inundațiile sau topirea ghețarilor.

„E important să înțeleagă diferența dintre vreme și climă, cauzele umane ale schimbărilor climatice și conceptul de amprentă de carbon. De asemenea, tinerii ar trebui să știe ce înseamnă tranziția verde, energia regenerabilă, adaptarea și atenuarea efectelor climatice, dar și rolul pe care fiecare îl poate avea prin alegeri responsabile și implicare civică.”

La nivel de implicare civică, tinerii se pot implica în multe moduri simple, dar cu impact real: pot participa la consultări publice sau la proiecte ale ONG-urilor de mediu; pot organiza, iniția sau susține chiar ei campanii locale de informare, plantări și acțiuni de ecologizare; pot promova informații corecte despre climă în mediul online; pot iniția proiecte în școală, precum colectarea selectivă sau cluburi verzi; și, foarte important, pot transmite autorităților propuneri sau feedback.

Tineri pentru Sustenabilitate: 2 ani de consiliere

Tineri pentru Sustenabilitate organizează de 2 ani Conferința Locală a Tinerilor privind Schimbările Climatice din România (LCOY România), un eveniment global care consultă tinerii în ceea ce privește problemele, dar și soluțiile pe care le văd ei când vine vorba de schimbări climatice.

Consultarea, numită „Tinerii și viitorul climatic”, a cuprins 6 teme prioritare pentru tineri: Educația și conștientizarea climatică, Biodiversitatea și protecția ecosistemelor, Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor, Politici, legislație și guvernanță climatică, Inovația și tehnologia verde, Patrimoniul cultural.

„Diferența a fost că am reușit să fim alături de tineri propriu-zis, să îi cunoaștem și să putem aprofunda anumite răspunsuri de-ale lor. Practic am organizat dezbateri locale, i-am pus să lucreze în echipe și să identifice care sunt problemele locale când vine vorba de schimbări climatice, dar și ce soluții au ei. Mai apoi, au dezbătut care dintre acestea sunt cele mai realizabile în viitorul apropiat și ce acțiuni pot face ei local pentru a le implementa.”