Colapsul gheții marine din jurul continentului antarctic a dus la dublarea numărului de aisberguri desprinse din calotele glaciare și la o creștere bruscă a temperaturilor mării. Impactul devine tot mai grav pe măsură ce căldura se acumulează în Oceanul Antarctic, conform New Scientist.

Peste 1.55 de milioane de kilometri pătrați de gheață lipsă

Extinderea gheții marine de la ambii poli a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. În 2023, de exemplu, suprafața gheții marine antarctice din timpul iernii a fost cu un record de 1.55 milioane de kilometri pătrați sub media așteptată, adică am fost martorii dispariției unei suprafețe de gheață de aproape 6.5 ori mai mare decât Regatul Unit. După 2024 și urmărind estimările pentru 2025, nu pare că aceste cifre s-ar îmbunătăți în vreun fel.

Cu aceste date în mâini, Edward Doddridge și echipa sa de la Universitatea din Tasmania, Australia, au analizat implicațiile unui declin pe termen lung al gheții marine care acționează ca o barieră protectoare în Antarctica.

Echipa a constatat că în verile cu gheață marină redusă (primele fiind observate încă din 2016) pierderea gheții a dus la o creștere medie de 0.3°C a temperaturii Oceanului de Sud între latitudinile 65° și 80° sud.

Mai îngrijorător este faptul că această căldura suplimentară creată într-un singur an cu gheață redusă nu s-a disipat până în anul următor, ci a menținut oceanul mai cald pentru cel puțin trei ani, ceea ce face ca orice creștere de temperatură să fie mult mai gravă pe termen lung decât se anticipa.

Aici puteți afla mai multe informații despre El Niño, fenomenul meteo care ne „fierbe” oceanele și planeta.

Pinguinii și focile, afectate de lipsa de gheață

Un alt efect al declinului gheții marine este pierderea accelerată a calotelor glaciare de pe uscat.

Când suprafața oceanului este înghețată, aceasta atenuează valurile Oceanului de Sud, și le împiedică din a lovi marginile calotelor de gheață care acoperă continentul antarctic. Odată ce acest scut protector de gheață dispare, calotele de pe marginea coastelor încep să se dezintegreze mai ușor.

Echipa a descoperit că la fiecare 100.000 de kilometri pătrați pierduți din gheața marină, în jur de șase aisberguri mai mari de 1 km pătrat au început să se dezintegreze.

Astfel, pierderea gheții marine va afecta grav și speciile care depind de posibilitatea de a ieși din apă pe o platformă solidă pentru a supraviețui, precum pinguinii imperiali și focile crabeater, specii care putea fi afectate în mod deosebit.

Cu toate acestea, există organizații și startup-uri care luptă pentru regenerarea gheții din zona arctică pentru a încetini încălzirea globală printr-o metodă cel puțin inedită, precum Arctic Reflections, un startup care pompează apa de sub gheață deasupra ei pentru a o îngroșa, cu care am avut ocazia de a vorbi într-un interviu exclusiv, pe care îl poți citi aici.