Tudor Măcicășan, Consultant pentru Planificare Transporturi și Management Mobilitate, a deschis discuția, iar potrivit acestuia, „dezvoltarea sustenabilă migrează încet dinspre vest înspre est, iar pentru o comunitate urbană cu o mobilitate durabilă sunt doi pași esențiali și nu se poate lucra la al doilea până nu se livrează primul.”

Primul pas, spune el, este reducerea dependenței de mașină, astfel că dacă presupunem că fiecare gospodărie are un automobil, trebuie să ne asigurăm că pentru deplasările urbane, automobilul respectiv nu este necesar.

Asta înseamnă că el poate fi folosit pentru cumpărăturile săptămânale și pentru vacanțele mari de familie, dar nu trebuie folosit pentru naveta zilnică.

Traficul în oraș, o problemă eternă

După realizarea primului pas se poate trece la al doilea, care este reducerea necesității de mașini, iar acest lucru implică lipsa nevoii achiziționării unui al doilea automobil și utilizarea lor zilnică.

Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, adaugă faptul că, deși autoritățile încearcă să implementeze politici pentru fluidizarea traficului, ele nu pot fi eficiente.

Acest lucru este cauzat de faptul că, prin fluidizarea traficului se crește automat și numărul de autovehicule care circulă în oraș, astfel problema traficului nu va înceta niciodată, potrivit expertului.

„Acum suntem într-o perioadă destul de bună din punct de vedere al finanțărilor, sunt undeva la aproape 80 de miliarde de euro din fonduri europene, iar din acestea aproape 30 de miliarde vor merge pe mobilitate în România”, susține Secretarul de Stat din Ministerul Fondurilor Europene.

„Oamenii sunt raționali. Ei vor alege întotdeauna acel mijloc de transport care le este mai confortabil și care îi duce într-un timp mai scurt din punctul A în punctul B”, completează acesta.

Nevoia unor alternative viabile

Astfel, Ovidiu Cîmpean susține că locuitorii orașelor au nevoie de o alternativă viabilă la mașina personală pentru a renunța la utilizarea acesteia și pentru a adopta alte mijloace de transport.

Trei piloni ai transportului sustenabil, din punctul lui de vedere, sunt mersul pe jos, transportul în comun și mersul cu bicicleta, astfel că toate acestea, împreună cu alte soluții, pot contribui la un sistem de transport urban mai relaxat.

În același timp, susține Tudor Măcicășan, pentru a crea noi obiceiuri de mobilitate urbană este nevoie întâi de o infrastructură nouă și adaptată pentru a crea și întreține aceste obiceiuri.

Atât Tudor Măcicășan, cât și Ovidiu Cîmpean, sunt de părere că transformarea anumitor străzi în zone pietonale este o măsură benefică, iar o astfel de zonă este Calea Victoriei.

Tudor susține că, deși la prima vedere pietonalizarea acestor străzi ar putea părea că va afecta în mod negativ afacerile locale, studiile arată contrariul.

Astfel, antreprenorii care își desfășoară activitatea într-o zonă pietonală au mai mult de câștigat din punct de vedere al business-ului.

Așadar, transportul alternativ în orașe poate avea beneficii nu doar prin prisma reducerii timpului petrecut în trafic, ci și pentru afacerile locale care pot fi avantajate de un flux mai mare de trecători.