Oamenii de știință au urmărit modul de apariție al petelor maronii de pe aceste fructe și cum expansiunea acestora se oprește brusc.

Potrivit AZO Cleantech, cercetătorii de la FSU au publicat cercetarea în Physical Biology, după ce au observat atent dezvoltarea petelor maronii de pe banane.

Acestea apar într-o perioadă de două zile și se extind rapid, însă la un moment dat, această extindere se oprește brusc, ceea ce înseamnă că între petele maronii, coaja este în continuare galbenă.

Oliver Steinbock, profesor în Departamentul de Chimie și Biochimie al FSU și autorul șef al studiului, a declarat că „poți urmări niște banane destul de vechi și vei vedea aceste pete maronii, însă care sunt înconjurate de regiuni gălbui.”

„Ele nu au invadat niciodată aceste regiuni. Pur și simplu s-au oprit. Acest lucru este interesant din punct de vedere științific, întrucât îți poate spune câte ceva despre mecanismul care cauzează apariția acestor pete maronii”, a adăugat el.

Petele maronii apar pe banane ori de câte ori oxigenul reacționează cu enzimele de pe cojile acestora, iar în urma acestei reacții apar aceste pete de culoare maronie. Echipa de cercetători a vrut să înțeleagă cum apar acești pigmenți și cum se împrăștie, și foarte important, de ce în această formație de puncte.

Cu ajutorul videoclipurilor time-lapse, cercetătorii au reușit să determine cât de des apar aceste pete maronii și cât de repede se împrăștie pe parcursul unei săptămâni.

Apoi, ei au folosit informațiile respective pentru a dezvolta un model care să descrie viteza de reacție și modelul după care aceste pete se formează.

Studiile precedente au arătat faptul că apariția petelor are loc prin porii de pe coaja bananei, numite „stomate”, care permit oxigenului să intre, însă cojile de banane conțin mai mulți astfel de pori decât se formează pete de culoare maronie

Cercetătorii cred că acest lucru este cauzat de faptul că oxigenul poate pătrunde doar prin anumiți pori defectuoși de pe coaja bananei, iar atunci când acest lucru se întâmplă, coaja poate răspunde rapid, ceea ce înseamnă că procesul de răspândire al petelor nu poate avansa dincolo de porii care au facilitat declanșarea procesului.

Acest lucru s-ar putea datora faptului că stomatele defectuoase cedează, ceea ce înseamnă că petele maronii „rămân blocate” în acele zone specifice, ceea ce creează contrastul puternic dintre petele maronii și culoarea galbenă a cojii de banană.

Potrivit lui Steinbock, „asta am observat pe baza modelului și a măsurătorilor noastre. Dar ce cauzează acest lucru? Să fie oare un por defectuos? O adunătură de stomate? Aceste întrebări nu au răspuns, deocamdată.”

Fiind unul dintre cele mai populare fructe din lume, Institutul Internațional pentru Dezvoltare Sustenabilă a declarat că fermierii au cultivat în 2019 117 milioane de tone de banane, din care aproximativ 50 de milioane au ajuns deșeuri alimentare.

Asta din cauza bananelor cu pete maronii care nu au un aspect plăcut, iar în loc să fie transformate în banana bread sau să fie păstrate în congelator, consumatorii fie nu le iau de pe raft, fie le aruncă imediat ce ajung acasă.

Din acest motiv cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce și cum are loc procesul de îmbătrânire al cojii de banană pentru a-l putea opri sau cel puțin pentru a-l întârzia suficient pentru a evita aruncarea a milioane de tone de banane care și-au pierdut aspectul plăcut.

„Este un model de afacere foarte complicat, întrucât bananele în sine sunt sisteme complicate. Dacă le răcești, încetinești procesul de îmbătrânire, dar le schimbi gustul. Poți să le aplici anumite substanțe pe suprafață pentru a reduce schimbul de gaze, însă și acest lucru va schimba indirect gustul. Nu este o problemă ușor de rezolvat”, a concluzionat Steinbock.