Potrivit The Conversation, care citează un raport publicat în 2020 de către World Fish Migration Foudnation, începând cu anul 1970 există un declin de 75% la nivel global în ce privește numărul peștilor care fac parte din 247 de specii migratoare.

Păstrăvul este un exemplu de pește care se deplasează în amonte de-a lungul unui râu pentru a se reproduce, în vreme ce țiparul european trebuie să parcurgă apele curgătoare pentru a ajunge la mare în același scop.

Chiar și barajele înalte de doar un metru pot împiedica peștii din a ajunge la destinație, întrucât ei nu pot sări suficient de sus pentru a depăși aceste obstacole.

De asemenea, nu toți peștii se pot folosi de aceleași ape pentru reproducere și mâncare, întrucât ei au nevoi diferite, iar speciile care se bazează doar pe câteva locații sunt mai predispuse la extincție, din cauza secetei și a poluării.

Traseele naturale ale peștilor pot fi restaurate prin demolarea barajelor, motiv pentru care UE vrea să reconecteze aproximativ 25.000 de kilometri de râuri de pe continent până în 2030.

Unele baraje nu pot fi dărâmate, întrucât sunt necesare navigația ambarcațiunilor, de exemplu, însă în aceste locuri pot fi construite trasee artificiale pentru a ajuta speciile migratoare să ajungă la locurile de împerechere sau de hrănire.

Râul Severn din Marea Britanie este un exemplu pentru modul în care traseele pentru pești îi pot ajuta pe aceștia în călătoria lor, întrucât implementarea unui astfel de traseu în mai 2021 a ajutat la repopularea unei specii pe cale de dispariție.

Este important ca traseele de pești să aibă și locuri unde aceștia să se poată odihni, iar fluxul apei trebuie și el luat în calcul, atât la intrarea, cât și pe parcursul traseului.

Datorită faptului că peștii sunt diferiți în ce privește abilitatea acestora de a înota și de a sări, traseele artificiale trebuie proiectate după nevoile fiecărei specii. Geografia locală joacă și ea un rol foarte important în vederea tipului de traseu ce poate fi construit.

Printre tipurile de trasee artificiale pentru pești se numără traseul de tip piscină și baraj, care presupune faptul că peștii trebuie să sară dintr-o piscină în alta, și traseul pentru pești tip fantă verticală, care este asemănător celui de tip piscină și baraj, însă peștii nu trebuie să mai sară peste obstacol, ci să înoate pe lângă el. Acest lucru facilitează trecerea unui număr mai mare de pești, întrucât fiecare poate înota la nivelul preferat.