Sunt doar două dintre concluziile panelului de la Green Sustainability Forum 2025 în care am abordat subiectul implementării unor modele economice sustenabile alături de experți în economie durabilă și business de la companii precum EGGER, UniCredit, Stratos, și organizații ca Social Innovation Solutions și Environ.

Pe scena Green Forum 2025, Alina Chifan, Director Comercial EGGER, Simona Petrescu, ESG Director la UniCredit Bank, Roxana Puia, Marketing Director Environ, Oana Vîlceanu, Project Manager în Sustenabilitate la Stratos Management, și Roxana Cojocaru, Director Executiv al Social Innovation Solutions (SIS), au menționat că sustenabilitatea a devenit un set de angajamente clare, cuantificabile, cu indicatori și obiective de performanță precise, depășind paradigma făcutului „cumva mai puțin rău”.

Nouă concluzii cheie ale discuției privind modele economice durabile

  1. Economia circulară ca model de afaceri și transformare sustenabilă: Alina Chifan, director comercial al EGGER, dă exemplul companiei sale, care a implementat o economie circulară integrată prin producție eficientă, reutilizarea integrală a materiilor prime (lemnul) și investiții în tehnologie verde (centrală pe biomasă), ilustrează cum prin planificare strategică sustenabilitatea poate deveni un obiectiv fundamental.
  2. Raportarea sustenabilă - provocări și oportunități: Legislația europeană, inclusiv proiectul Omnibus și reglementările CSRD, a introdus cerințe clare pentru raportările ESG, însă multe companii mici și medii întâmpină dificultăți în implementare. Această perioadă de amânare trebuie percepută ca un avantaj strategic pentru pregătire, nu ca o scuză de procrastinare.
  3. Finanțarea verde ca motor al tranziției sustenabile: Simona Petrescu, ESG Director la UniCredit Bank, a vorbit despre faptul că finanțările pentru proiecte verzi au crescut semnificativ, deși încă reprezintă o parte redusă din totalul creditelor bancare. Domeniile real estate, transport public ecologic, agricultură regenerativă și infrastructură circulară sunt prioritare pentru investiții pe termen mediu și lung.
  4. Raportarea ESG și reglementările în continuă evoluție trebuie integrate strategic, nu considerate o povară birocratică: Oana Vîlceanu, Project Manager Stratos, menționează și că datele și transparența sunt fundamentale pentru relația cu stakeholderii și pentru accesarea fondurilor verzi, iar întârzierea în pregătirea unor astfel de raportări pune în pericol competitivitatea companiilor.
  5. Necesitatea unui ecosistem colaborativ pentru implementarea sustenabilității: Băncile, autoritățile publice, mediul academic, companiile și clienții trebuie să colaboreze pentru a asigura progresul sustenabil. Fără această colaborare, obiectivele vor fi greu de atins, iar considerentele birocratice și reglementările strict aplicate pot deveni împovărătoare.
  6. Deșeurile electrice și electronice - una dintre cele mai mari provocări și oportunități: Roxana Puia, Marketing Manager al Environ, precizează că doar 1% din materiile prime critice provin din reciclare, în timp ce Parlamentul European stabilește o țintă de 25%. Problema colectării, proiectării defectuoase a produselor și lipsa unor politici funcționale face ca reciclarea acestor materiale să fie dificilă și costisitoare.
  7. Noul mod de colaborare între institute de cercetare și mediul de afaceri poate genera soluții inovatoare și adaptate contextului local, sporind competitivitatea și sustenabilitatea companiilor românești: Roxana Cojocaru, Director Executiv SIS, spune că, deși cercetarea există, lipsa unui canal eficient de colaborare face dificil transferul tehnologic către business, iar inițiativele precum ghidul Climate Pats încearcă să elimine această barieră.
  8. Prevenția și reutilizarea ca pași anteriori reciclării: Modelul „by design” pentru produse sustenabile, care sunt reparabile și au o durată lungă de viață, este o abordare esențială. Exemplele de închiriere a echipamentelor, cum ar fi telefoanele sau uneltele de bricolaj, prezintă oportunități reale de reducere a consumului și a deșeurilor.
  9. Rolul educației și conștientizării în tranziția verde: Educația joacă un rol central în schimbarea mentalităților și a practicilor de consum, atât în rândul angajaților, cât și al consumatorilor și autorităților. Un consum conștient și responsabil este cheia pentru succesul modelelor sustenabile.

Idei pe larg din conversația de pe scena Green Forum 2025

  1. Sustenabilitatea a evoluat de la o abordare „cool” și de PR la o obligație tehnocrată, reglementată și birocratică, dar cu numeroase oportunități implicate.
  2. Compania Egger operează o platformă industrială integrată de 76 hectare, cu cinci centre de colectare a materialelor reciclabile lemnoase, utilizând reziduurile drept combustibil pentru o centrală pe biomasă, acoperind peste 50% din necesarul de energie al fabricii.
  3. Proiectul Omnibus al Parlamentului European relaxează temporar raportările pentru companiile mici, dar recomandă pregătirea temeinică pentru viitoarele obligativități legale.
  4. Finanțarea verde în România s-a dublat în ultimul an, dar reprezintă încă o mică parte din totalul creditelor bancare; jumătate sunt orientate către sectorul imobiliar, restul către transport ecologic, agricultură regenerativă și alte sectoare emergente.
  5. Băncile au implementat analiza climatică și de mediu în sistemele interne de evaluare a riscurilor financiare (climate and environmental risk assessment), integrată în procesul decizional pentru finanțări și credite.
  6. Există o nevoie stringentă de un cadru legislativ clar, stabil și coerent, care să susțină predictibilitatea și alinierea tuturor actorilor implicați în economia circulară și sustenabilă, de la producători la consumatori.
  7. În prezent, în România, gradul de reciclare a materiilor prime critice din echipamente electronice este de aproximativ 1%, față de o țintă legislativă de 25% impusă de UE.
  8. Deficiențele privind colectarea deșeurilor electrice sunt cauzate de lipsa infrastructurii municipale de colectare performantă, iar implicarea retailerilor în acest proces este esențială pentru succes.
  9. Inițiativele de transfer tehnologic, cum ar fi ghidul Climate Paths, urmăresc crearea unei platforme de colaborare între institutele de cercetare și mediul privat pentru a susține inovarea și aplicarea soluțiilor sustenabile în business.
  10. Exemple concrete de inovație în cercetarea românească includ materiale alternative pentru industria auto pe bază de extracte naturale, tehnologii de filtrare a aerului și apei, care pot contribui la reducerea impactului asupra mediului.
  11. Modelul de business sustenabil trebuie să includă de la început principiile economiei circulare și designul sustenabil, pentru a evita costurile și dificultățile asociate reparației și reciclării la faze ulterioare.
  12. Colaborarea dintre stat, comunități, companii, bănci și mediul academic este vitală pentru accelerarea tranziției verzi, iar împărtășirea de bune practici și educația sunt instrumente esențiale în această direcție.
  13. Sustenabilitatea include și aspecte sociale și educative, iar o abordare integrativă se traduce prin crearea unui cadru de lucru în care angajații, comunitățile și partenerii de afaceri să contribuie activ.
  14. În domeniul tehnologiei, promovarea conceptului de închiriere a echipamentelor electronice, atât la nivel casnic, cât și industrial, este un exemplu de prevenție și consum sustenabil, reducând necesitatea producerii și eliminării deșeurilor.
  15. Raportarea pe sustenabilitate, chiar și pentru companiile mai mici, aduce beneficii tangibile, ajutând la identificarea riscurilor și oportunităților și la implementarea unor măsuri concrete de optimizare și adaptare.
  16. Companiile și băncile derulează programe de educație sustenabilă și financiară pentru a sprijini dezvoltarea unor competențe adecvate în rândul angajaților și antreprenorilor.
  17. În România, alocarea pentru cercetare a fost de 0,51% din PIB în 2023, comparativ cu 2% media europeană, ceea ce indică potențial de creștere și importanța susținerii proiectelor de inovație locală în domeniul sustenabilității.
  18. Participarea publicului larg și a antreprenorilor la discuții pe tema sustenabilității este în creștere, iar astfel de evenimente facilitează schimbul de experiențe și stimularea dialogului constructiv.
  19. Pandemia și factorii economici care influențează businessurile creează un context dificil, dar sustenabilitatea devine un instrument cheie pentru reziliență și creștere pe termen lung.