Raportul “Emisiile de metal din sectorul energetic al României”, realizat de Environmental Defense Fund (EDF) în cadrul proiectului I-MER, prezintă o evaluare independentă, fundamentată pe măsurători a emisiilor de metan în sectorul naţional de petrol și gaze. Evaluarea se bazează pe rezultatele campaniei ROMEO, care a folosit o strategie de măsurare pe mai multe scale și pe studii știinţifice complementare care detaliază estimările privind emisiile de metan la nivel de amplasament și local pentru România.

Proiectul EUKI de „Implementare a Regulamentului UE privind Emisiile de Metan” din care face parte și raportul EDF, urmărește accelerarea reducerii emisiilor de metan în România și Cehia prin promovarea implementării eficiente a Regulamentului UE privind emisiile de metan. Pe baza datelor raportate în cadrul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), România și Cehia sunt responsabile pentru aproximativ 25% din emisiile interne de metan provenite din sectorul energetic la nivel european

Ce este metanul și de unde provine

Metanul (CH4) este un gaz cu efect de seră care are un potențial de încălzire globală de peste 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon (CO2) pe o perioadă de 20 de ani și este responsabil pentru 25% din încălzirea globală a planetei. Concentrațiile atmosferice de metan sunt cele mai ridicate până acum, după ce au crescut cu aproape 10% în ultimele două secole.

Din această cauză, grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) recomandă acțiuni de reducere a emisiilor de metan până în 2030 pentru a rămâne în limita încălzirii globale la 1,5°C.

De unde provine acest gaz cu efect de seră? Emisiile antropice de metan provin din trei sectoare principale: energie, agricultură și deșeuri.

Agricultura este sursa predominantă a emisiilor de metan la nivel mondial și în UE cu 40% din emisiile globale de metan, sectorul energetic se situează pe locul al doilea cu 35%, iar sectorul deșeurilor contribuie cu aproximativ 20% la emisiile globale.

În UE, aproximativ o cincime din emisiile de metan provin din sectorul energetic, dar numărul ar fi mult mai mare dacă ar fi incluse și emisiile din importuri.

Sectorul energetic cuprinde țiței, gaze fosile și cărbune. Pentru gazul fosil, care este el însuși predominant metan, emisiile apar de-a lungul întregului lanț de aprovizionare în timpul explorării, producției, colectării, procesării, lichefierii, regazificării, transportului, stocării, distribuției și utilizării.

Pentru petrol și cărbune, pentru care metanul este un co-produs sau un produs secundar, emisiile de metan apar în principal la sau în jurul zăcămintelor de petrol sau a minei de cărbune în timpul explorării, producției, colectării și procesării, dar și după ce exploatările au fost închise sau abandonate.

România, al treilea producător de petrol din Europa

Conform Agenției Europene de Mediu, emisiile de metan din România provin în principal din agricultură (39%), sectorul energetic (34%) și deșeuri (24%). Asta face România un producător de top, care ocupă locul trei la petrol în spațiul european, locul doi la gaze naturale și locul cinci la producția de cărbune din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, emisiile reale de metan sunt de două până la trei ori mai mari decât rapoartele oficiale ale statului, ceea ce înseamnă că impactul real al României asupra climei este mult mai grav decât se credea inițial.

Metanul poate fi eliberat în atmosferă prin scurgeri, evacuări intenționate (numite venting) sau arderi la faclă și reprezintă un gaz natural cu valoare comercială care se pierde. Chiar dacă risipirea sursei ne poate afecta economic, există soluții pentru a o reduce: peste 40% din emisiile sectorului de petrol și gaze ar putea fi eliminate fără costuri nete, deoarece veniturile obținute din vânzarea gazului captat ar acoperi investițiile.

Mai mult, pe lângă impactul asupra mediului și al economiei, scurgerile de metan vin cu riscuri de sănătate și siguranță. De exemplu, în regiunile miniere, cum ar fi Valea Jiului, zăcămintele de cărbune sunt deosebit de gazifere și complexe. Acumularea de metan în aceste mine subterane afectează direct siguranța muncitorilor și a provocat în ultimele două decenii numeroase accidente.

Eficiența actuală de captare a gazelor în aceste mine este redusă (doar 34-37%), ceea ce înseamnă un nivel ridicat de risc și poluare.

Pentru a afla mai multe despre impactul României în acest sector și ce soluții pot fi implementate pentru a reduce risipa de metan, poți citi raportul integral, aici.