Mihaela Doni, Director General, ICECHIM, ne-a povestit mai multe despre activitatea institutului și despre inovațiile pe care experții le-au realizat în ultimii ani.

Cercetarea noilor tehnologii în România

Puterea de cercetare și de studiu a României se reflectă în câteva industrii, printre care se numără industria chimică și petrochimică din România, care contribuie încă la inovație în soluții implementate nu doar la noi în țară, ci și peste hotare.

Mihaela Doni, Director General, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM), a detaliat pentru Green Start-Up care au fost câteva dintre cele mai recente inovații ale oamenilor de știință, dar și cum sustenabilitatea reprezintă baza cercetării în cadrul acestei instituții.

„Din păcate nu mai avem mulți (n. red. cercetători), față de 1989, avem de 10 ori mai puțin cercetători, ar trebui să creștem numărul acestora, suntem în acest moment la sub 2 cercetători la mia de locuitori, media europeană fiind de 3,2 și din cauza ultimelor evoluții ale finanțării în cercetarea românească pierdem cercetători în continuare”, explică ea.

Anul acesta ICECHIM împlinește 75 de ani de la înființare, timp în care instituția a funcționat încontinuu, iar în prezent doar 200 de oameni de știință mai activează profesional, față de 2.000 câți erau în 1989. Pentru a suplini deficitul de personal specializat, ICECHIM urmărește înființarea unor centre de excelență care să vină cu soluții sustenabile pentru mediul economic, cum ar fi pentru agricultură (fertilizanți, biostimulenți sau aditivi furajeri).

Cât mai reușește să inoveze România în 2025

„Dezvoltăm materiale cu amprentă redusă de carbon, materiale care să valorifice deșeuri, în special deșeurile materiale plastice, furnizăm soluții pentru dezvoltarea de materiale plastice care să aibă o emisii mai mică de microplastice, soluții pentru materiale care să asigure un confort sporit în cadrul industriei de construcții”, spune Mihaela Doni.

Deși în cadrul ICECHIM există un portofoliu de 200 de brevete active, altele au expirat pentru că finanțarea lor nu mai era justificată, spune directorul executiv al instituției. Motivul pentru care aceste brevete, dar și alte cercetări care s-ar putea materializa în produse inovatoare, rămân la stadiul de idee sau prototip, este că nu există suficientă finanțare din partea statului care să le ducă în stadiul de producție. Practic, nu există finanțarea necesară pentru a trece un produs la un nivel de maturitate tehnologică mai mare, iar aparatura care exista în trecut este depășită, cea nouă fiind prea scumpă pentru achiziție.

De asemenea, institutele de cercetare se confruntă și cu o lipsă de personal calificat și de cercetători cu experiență, tehnicieni, pentru că nu mai sunt nici școli care să pregătească viitori cercetători.

Cu toate aceste limitări și cu un număr tot mai mic de oameni de știință, ICECHIM se numără printre instituțiile-lider în inovație când vine vorba de proiecte internaționale de cercetare cum este Eureka sau ERA-NET. Iar participarea la aceste proiecte este esențială, pentru că toate inovațiile care se nasc cu succes acolo sunt preluate garantat de o companie, deci rezultatele de cercetare sunt remunerate.

„În general, din păcate acele întreprinderi, pentru că trebuie să co-finanțeze, nu sunt din România”, adaugă Mihaela Doni.

Proiecte de succes ale industriei chimice din România

Unul dintre proiectele înscrise în programul ERA-NET la care au participat cercetători din cadrul institutului ICECHIM a fost cumpărat de o întreprindere norvegiană și a implicat utilizarea deșeurilor rezultate din pescuit, mai exact carcasele de crustacee, pentru obținerea de materiale utilizate în purificarea apei.

De asemenea, institutul a dezvoltat și o soluție naturală de biofertilizanți și biostimulenți pentru a contribui la o mai bună reziliență a plantelor și a le ajuta să reziste mai bine la factorii de stres, cum ar fi seceta sau căldura excesivă. Un al doilea beneficiu al acestei soluții a fost și creșterea capacității de captare a emisiilor de carbon, prin realizarea neîntreruptă a procesului de fotosinteză.

„Un alt exemplu ar fi un departament care se ocupă de senzori și biosenzori și de echipamente pentru detecția hipotoxinelor, sunt toxine cu potențial cancerigen destul de puternic care apar în alimente, folosind un sistem combinat electrochimic și optic”, explică pentru Green Start-Up directorul executiv ICECHIM.

În ce privește viitorul cercetării în România, viitorul pare că este „verde” și asta nu doar prin prisma inovațiilor care continuă să apară, ci și prin natura lor, pentru că sustenabilitatea face parte tot mai mult din cercetare, cum spune chiar Mihaela Doni. Multe probleme, adaugă ea, pot fi rezolvate mai degrabă prin biotehnologie decât prin industria chimică tradițională, iar noile tehnologii, cum ar fi filtrele sau sistemele de decarbonizare, pot ajuta la modernizarea infrastructurii existente pentru o producție mai curată.

Inovații în reciclare, viitorul economiei verzi

Cercetătorii din cadrul ICECHIM își îndreaptă acum atenția către viitorul reciclării, aceasta fiind una dintre industriile de viitor foarte importante, mai ales că în curând, panourile solare ajunse la finalul vieții ar putea reprezenta o problemă pentru reciclatori.

„Acolo trebuie găsite soluții pentru a le recicla și nu doar pentru a le recicla, ci de a gândi de la început sisteme de panouri solare cu care să știm ce se va întâmpla la finalul vieții lor și toate abordările trebuie să fie la fel de acum înainte”, menționează specialista în industria chimică.

Pentru ca aceste soluții și inovații să fie posibile, tot ea spune din nou că este nevoie de finanțare sau cofinanțare pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Pentru probleme mari, pentru provocări mari nu poți să ai soluțiile la cheie fără o finanțare adecvată.”