Geocercetătorii de la Institutul de Științe Geologice Aplicate al TU Darmstadt au descoperit că microplasticele și nanoplasticele se regăsesc și în solurile forestiere, nu doar în cele agricole sau urbane, potrivit Phys.org.

Dr. Collin J. Weber, cercetător în cadrul TU Darmstadt explică: „Microplasticele din atmosferă se așază inițial pe frunzele copacilor, fenomen denumit «efectul de pieptănare». Apoi particulele ajung în sol prin ploaie sau căderea frunzelor în pădurile de foioase”.

Poluarea cu plastic devine o problemă serioasă din cauza acestui proces natural

Cercetătorii au descoperit concentrații mai ridicate de microplastice în stratul superior de frunze puțin descompuse, dar particulele pătrund și în straturile mai adânci ale solului, ca urmare a descompunerii naturale și a activității organismelor din sol.

Lucrând la patru situri forestiere din estul regiunii Darmstadt din Germania, echipa a recurs la metode analitice adaptate pentru a identifica microplasticele din probe de sol, frunze căzute și depunere atmosferică. Un model estimativ al intrărilor din atmosferă realizat încă din anii 1950 a permis cuantificarea acumulării până în prezent.

Pădurile ca indicatori ai poluării cu microplastice

„Rezultatele indică faptul că microplasticele din solurile forestiere au o origine predominant atmosferică, prin depunere și căderi de frunze. Alte surse au o influență minoră”, afirmă Weber. „Pădurile sunt indicatori buni ai poluării difuze (n. red. atmosferice), spre deosebire de inputurile agricole directe, cum ar fi fertilizatorii”, mai spune el.

Aceste descoperiri confirmă că pădurile, deja afectate de schimbări climatice, se confruntă acum cu o nouă amenințare: microplasticele. „Rezultatele oferă o bază importantă pentru evaluarea riscurilor ecologice ale microplasticelor în aer și sol și pot avea implicații pentru sănătatea umană, întrucât evidențiază transportul global al acestor particule—și în aerul pe care îl respirăm”, avertizează Weber.