Cum se formează ghețarii și ce rol au la nivel macroclimatic

Ghețarii se formează în momentul în care zăpada căzută într-o anumită regiune stagnează în locul respectiv cel puțin un an. Ninsorile abundente din anul următor și cele ulterioare se acumulează sub formă de gheață, dacă temperaturile rămân suficient de reduse. Pe măsură ce ani la rând zăpada se acumulează și se comprimă, forma fulgilor se schimbă, iar aceștia conțin tot mai puțin aer, astfel că zăpada se întărește.

Ghețarii, care se găsesc atât la Polul Nord, cât și la Polul Sud al Pământului, au un rol foarte important în ce privește clima planetei. Aceste fâșii de gheață nu doar că mențin temperatura oceanelor sub control, dar ele ajută și la reflectarea luminii solare înapoi în spațiu, proces prin care mențin temperaturile globale la un nivel mai redus.

Ghețarii ne mai oferă un lucru foarte important, anume perspectiva asupra climei Pământului de-a lungul a sute sau chiar mii de ani. Calotele glaciare ale planetei au vârste cuprinse între câteva sute și câteva mii de ani, ceea ce ne poate spune cum a evoluat clima de-a lungul istoriei.

Ghețarii nu plutesc doar pe mare, ei s-au format și pe uscat, iar aproximativ 10% din suprafața Pământului este acoperită de gheață. Astfel, 90% din calota glaciară terestră a planetei se află în Antarctica, în vreme ce restul de 10% este în Groenlanda.

Tehnic, dacă este să fim corecți 100%, ghețarii sunt acele acumulări de gheață care se formează pe uscat, în vreme ce gheața de mare este aceea care se formează pe apă și din care se desprind cel mai des aisbergurile, chiar dacă altfel, aceste formațiuni sunt foarte similare.

Ghețarii planetei acoperă în prezent o suprafață aproximativă de 700.000 de kilometri pătrați.

Ce cauzează topirea ghețarilor

Există un singur lucru care a determinat topirea ghețarilor, anume creșterea temperaturilor la nivel global. Iar această cauză a fost la rândul ei influențată de mai mulți factori, cum ar fi creșterea nivelului de emisii de gaze cu efect de seră. Aici vorbim despre toate acele gaze care provoacă încălzirea atmosferei și care mențin căldura captivă în partea inferioară a atmosferei, cum ar fi dioxidul de carbon sau metanul, care este mult mai potent din punctul acesta de vedere.

Transportul, tăierea pădurilor și arderea combustibililor fosili sunt doar câteva dintre elementele care au contribuit la creșterea nivelului de emisii din atmosferă.

Chiar dacă mare parte din suprafața ghețarilor se află pe uscat, o parte din ei se întind până în oceane, astfel că și încălzirea oceanelor, care captează 90% din căldura planetei, contribuie decisiv la topirea gheții și la desprinderea aisbergurilor.

Efectele topirii ghețarilor la nivel global

Topirea ghețarilor este un fenomen care ne poate afecta pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt, efectele negative sunt în principal legate de creșterea nivelului mării și de mișcarea curenților oceanici. Practic, topirea ghețarilor presupune infiltrarea apei foarte reci în oceane, care încetinește curenții oceanici, proces care afectează ecosistemele ce depind de migrarea în masă.

Referitor la diferențele menționate mai sus dintre ghețari și gheața de mare, acestea afectează în mod diferit clima și ecosistemele. Așadar, topirea ghețarilor contribuie la creșterea nivelului mării, în vreme ce topirea gheții de mare nu, pentru că ea presupune practic schimbarea formei apei din oceane din solid în lichid. Topirea gheții de mare afectează în schimb animalele care se bazează pe suprafețele solide pentru a se deplasa dintr-un punct în altul, cum ar fi morsele sau urșii polari.

Există specii de animale care viețuiesc și pe ghețari, iar topirea acestora va duce la distrugerea ecosistemelor, deci la dispariția unor specii. De asemenea, topirea ghețarilor poate duce la reapariția unor boli de mult dispărute. Chiar dacă aceasta este mai degrabă o problemă ce ține de topirea permafrostului, și ghețarii pot conține anumite boli pe care le-au ținut captive timp de sute sau mii de ani și cu care nu am mai avut contact, care ne pot afecta în viitor dacă se vor răspândi în ecosisteme la nivel global.

Revenind la topirea ghețarilor, aceștia contribuie, după cum am scris mai sus, la creșterea nivelului mării, care contribuie la erodarea coastelor și la formarea furtunilor mai frecvente și mai violente, cum ar fi taifunurile sau uraganele. Experții din cadrul WWF spun că în prezent, calota glaciară din Groenlanda se topește de 4 ori mai repede decât în 2003 și contribuie astfel la o creștere cu 20% a nivelului mării.

Dacă emisiile vor continua să crească, rata de topire se va dubla până la finalul acestui secol, iar dacă toată gheața din Groenlanda s-ar topi, nivelul mării la nivel global ar crește cu peste 6 metri.

Cum putem preveni topirea ghețarilor

Este important de menționat că nu putem preveni complet topirea ghețarilor, pentru că acest fenomen este afectat de factori externi, care sunt în afara puterii noastre, cum ar fi însăși evoluția climei planetei, care își urmează propriul curs ciclic. Totuși, există mai multe lucruri prin care putem încetini topirea ghețarilor și prin care ne putem asigura că aceștia vor exista cât mai mult timp posibil pentru a ne ajuta să menținem temperaturile sub control.

Cel mai simplu și evident mod prin care putem preveni topirea accelerată a ghețarilor este să ne reducem amprenta de carbon și emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie direct la topirea ghețarilor. Putem consuma mai puțin, să începem să economisim și să cumpărăm doar ce avem nevoie și doar atunci când avem nevoie, iar astfel, putem încetini semnificativ acest proces.

Un al doilea pas este să adoptăm cât mai mult sursele regenerabile de energie, dar și economia circulară, pentru a menține cât mai mult materialele existente în circuitul economic. Dacă prevenim exploatarea resurselor virgine și le folosim pe cele pe care le avem deja, vom reuși să ne reducem amprenta de carbon și să încetinim creșterea temperaturii globale.

Infrastructura pentru protejarea ghețarilor poate fi și ea o soluție, iar unii cercetători au propus ridicarea unui baraj de 100 de metri lungime în fața ghețarului Jakobshavn din Groenlanda pentru a încetini eroziunea acestuia.

De asemenea, pentru ghețarii care stau în oceane, alți oameni de știință au propus construirea unor ziduri care să sprijine formațiunile naturale și care să prevină desprinderea lor de calotă.

Există și startup-uri care au altă abordare și care vor să regenereze ghețarii mai repede decât aceștia se topesc. Arctic Reflections este un astfel de startup, iar noi am stat de vorbă recent cu Tom Meijeraan, co-fondatorul companiei, pentru a afla mai multe despre ce presupune acest proces.

”Ne-am propus să regenerăm gheața arctică pentru a-i restabili reflectivitatea solară naturală și pentru a încetini încălzirea globală. Ideea de la baza soluției noastre derivă dintr-o tehnică folosită de „ijsmeesters” (ice masters) olandezi pentru a îngroșa gheața patinoarelor: aplicarea unor straturi mici de apă pe gheață atunci când temperaturile sunt mult sub zero, astfel încât gheața să se îngroașe rapid, permițând patinoarul să fie folosit mai devreme”, ne-a explicat Tom.

Tot el spune că topirea gheții arctice va duce la o încălzire suplimentară, deoarece suprafața naturală albă a gheții reflectă până la 90% din energia solară primită.

Dacă vrem să încetinim topirea ghețarilor și să ne protejăm împotriva unor eventuale fenomene meteo extreme, toate aceste măsuri ne vor ajuta, dar pentru a face acest lucru, este nevoie să ne schimbăm stilul de viață și să ne dăm seama că ghețarii pot fi un pericol de la distanță pentru bunăstarea noastră.