În 2025, L’Oréal România acordă 10 burse, fiecare în valoare de 10.000 de euro, însumând o investiție totală de 100.000 de euro în cercetarea realizată de femei în România. Pentru această ediție, aproximativ 80 de candidate au aplicat în cadrul programului, dosarele fiind evaluate de un juriu format din academicieni, profesori universitari și doctori de renume din cele trei arii de cercetare vizate (Științele Vieții, Științele Fizice și Computer Sciences).

Lansat în România în 2009, programul național de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință” este singurul program de burse derulat de o companie ce nu desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în România. Programul a sprijinit până în prezent 52 de tinere cercetătoare, cu o valoare cumulată a burselor de peste 500.000 de euro. De-a lungul celor 15 ediții, proiectele susținute au deschis noi direcții de cercetare, au generat noi metode de diagnostic și tratament, au contribuit la formarea de noi laboratoare și au ajutat cercetătoarele să-și consolideze cariera științifică în România.

„Susținerea femeilor în știință reprezintă nu doar un angajament pentru egalitate, ci și o investiție esențială în viitorul inovației și descoperirii. Prin programul L’Oréal – UNESCO celebrăm talentul, pasiunea și determinarea cercetătoarelor tinere din România, care modelează un viitor mai bun. Contribuțiile lor stimulează progresul și inspiră generații, evidențiind rolul crucial al științei în dezvoltarea societății și a umanității.”, a declarat Ligia Deca, Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

Câștigătoarele secțiunii Științele Vieții

Alina Forray este asistent universitar la disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Proiectul ei investighează, pe bază de date reale, legătura dintre alfabetizare digitală în sănătate, reziliență și sănătate mintală la adolescenți și se finalizează cu un policy brief care propune integrarea educației de sănătate digitală în curricula școlară.

Teodora Barbălată, cercetător științific la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, propune o abordare terapeutică nouă pentru boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD): combină inhibarea moleculelor ARN lungi necodante prin siRNA cu supraexprimarea prin tehnica CRISPR/dCas9 a unor gene endogene. Ținta este reducerea inflamației prin reglarea comunicării hepatocit-macrofag, cu potențial de tratament țintit.

Mădălina Ghețu, asistent cercetare la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, lucrează la strategii antifibrotice inovatoare: testează compuși naturali livrați în nanoformulări, utilizând modele de organoizi cardiaci umani, pentru a crește eficiența și siguranța unor viitoare terapii împotriva fibrozei cardiace.

Tania Crișan, asistent universitar și cercetător la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, studiază determinanții genetici și epigenetici ai dereglării imunitare în hiperuricemie, urmărind pentru prima dată la noi asocieri QTL ale citokinelor și semnături epigenetice care pot explica inflamația cronică și riscurile cardiometabolice

Câștigătoarele secțiunii Științele Fizice

Andra Georgia Boni, cercetător științific la Institutul Național de Fizica Materialelor (Măgurele), explorează cum pot fi folosite materialele feroelectrice pentru memorii și circuite care imită funcții neuronale, deschizând drum către tehnologii neuromorfe eficiente energetic.

Andrea Simion, cercetător la INCDTIM Cluj-Napoca și asistent universitar la Facultatea de Fizică a Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, dezvoltă metodologii noi pentru îmbunătățirea coerenței spinilor electronici, folosind tehnici similare manipulării spinilor nucleari în RMN - cu aplicații în știința informației cuantice și electronica de generație nouă (spintronică).

Alexandra Fălămaș, cercetător științific II la INCDTIM, proiectează substraturi nanostructurate pentru fluorescență amplificată la suprafață și sensing pe baza duratei de viață a fluorescenței, cu posibile aplicații în detecția sensibilă a biomarkerilor implicați în boli neurodegenerative și a unor poluanți sau în tehnologii fotonice.

Andreea Scutaru, cercetător științific III la ICMPP Iași, creează aerogeluri plutitoare din resurse naturale care, sub lumină solară, pot curăța apele reziduale de coloranți industriali și, simultan, pot produce hidrogen - o dublă soluție pentru mediu și energie curată.

Câștigătoarele secțiunii Computer Sciences

Gabriela Toader, conferențiar la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” (Inginerie Chimică), proiectează hidrogeluri avansate pentru scenarii care presupun contaminări din sfera CBRN, combinând simulări la scară moleculară cu sinteză experimentală și materiale hibride (MOF, MXene, fotocatalizatori) pentru detecție și decontaminare eficientă.

Diana Serbezeanu, cercetător științific III la ICMPP Iași, dezvoltă pansamente resorbabile pentru leziuni complexe ale pielii, pe bază de polimeri biodegradabili și biocompatibili electrofilați încărcate cu substanțe active - soluții biocompatibile care pot accelera vindecarea și reduce riscul de infecții.