Potrivit oficialilor europeni, noile norme vor contribui la îndeplinirea ambițiilor climatice ale UE pentru 2030 și la atingerea neutralității climatice până în 2050. Propunerea urmărește, de asemenea, să încurajeze o cotă tot mai mare de vehicule cu emisii zero în întregul parc de vehicule grele de la nivelul UE, asigurând totodată că inovarea la nivelul sectorului și competitivitatea acestuia sunt menținute și consolidate.

Autoritățile de reglementare au convenit să extindă domeniul de aplicare al regulamentului, astfel încât aproape toate vehiculele grele noi cu emisii certificate de CO2, inclusiv camioanele mai mici, autobuzele urbane, autocarele și remorcile, să facă obiectul obiectivelor de reducere a emisiilor.

O derogare de la obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 stabilite în regulament se va aplica:

  • micilor producători și vehiculelor utilizate în minerit, silvicultură și agricultură
  • vehiculelor destinate utilizării de către forțele armate și serviciile de pompieri
  • vehiculelor utilizate de serviciile de protecție civilă, de menținere a ordinii publice și de asistență medicală

Acordul provizoriu extinde, de asemenea, domeniul de aplicare al regulamentului la vehiculele de uz specific, cum ar fi camioanele pentru colectarea gunoiului sau malaxoarele de beton, într-o etapă ulterioară (2035). În plus, Comisia va analiza posibilitatea includerii camioanelor mai mici (sub 5 tone) în domeniul de aplicare.

Acordul provizoriu abordează, de asemenea, chestiunea vehiculelor modernizate, și anume vehiculele convenționale transformate în vehicule cu emisii zero, permițând transferul unor astfel de vehicule între producători. Colegiuitorii au convenit să încredințeze Comisiei sarcina de a evalua, până în 2025, necesitatea de a facilita introducerea pe piață a vehiculelor grele modernizate prin norme armonizate pentru aprobarea acestora.

În concordanță cu obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și ulterior, Consiliul și Parlamentul au menținut obiectivele stabilite de Comisie în propunerea sa pentru 2030 (45%), 2035 (65%) și 2040 (90%), pe lângă obiectivul de reducere cu 15% pentru 2025 prevăzut deja în regulamentul actual. Aceste obiective se vor aplica camioanelor grele de peste 7,5 t și autocarelor.

Legiuitorii au convenit să stabilească obiectivele pentru remorci la 7,5% și pentru semiremorci la 10% (anexa I). De asemenea, aceștia au introdus definiția „remorcilor electrice” pentru a oferi claritate juridică și a adapta regulamentul existent la evoluțiile tehnice ale acestui nou tip de remorcă, având în vedere potențialul remorcilor electrice de a contribui la reducerea emisiilor de CO2 ale remorcilor.

Autobuze urbane fără emisii

Propunerea de modificare introduce un obiectiv vizând o cotă de 100% a autobuzelor urbane cu emisii zero până în 2035, stabilind în același timp un obiectiv intermediar vizând o cotă de 90% pentru această categorie până în 2030. Colegiuitorii au convenit să scutească autobuzele interurbane de acest obiectiv și să plaseze acest tip de vehicule grele în cadrul obiectivelor generale pentru autocare.

Eficacitatea și impactul regulamentului modificat asupra obiectivelor menționate anterior vor fi revizuite de Comisie în 2027. Colegiuitorii au adăugat o serie de dispoziții pentru a face clauza de revizuire mai cuprinzătoare.

Printre altele, Comisia va trebui, de asemenea, să evalueze posibilitatea de a elabora o metodologie comună pentru evaluarea și raportarea emisiilor de CO2 pe durata întregului ciclu de viață generate de vehiculele grele noi și să realizeze o evaluare a rolului unui factor de corecție în funcție de carbon în tranziția către mobilitatea cu emisii zero în sectorul vehiculelor grele. Rolul unei metodologii de înregistrare a vehiculelor grele care utilizează exclusiv combustibili neutri din punctul de vedere al emisiilor de CO2 va fi, de asemenea, evaluat în cadrul revizuirii.

În continuare, acordul provizoriu va fi transmis spre aprobare reprezentanților statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper), precum și Comisiei pentru mediu a Parlamentului. Dacă va fi aprobat, textul va trebui să fie adoptat în mod formal de ambele instituții, după ce va fi revizuit de către experții juriști-lingviști, înainte de a putea fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și de a intra în vigoare.