Oana Opriș, cofondatoare Genuin.Shop, un business care produce așternuturi din in, a fost prezentă la cea de-a treia ediție Green Start-Up Sustainability Forum și a vorbit în detaliu despre cum tehnologia poate ajuta la modelarea viitoarelor generații, importanța școlii în dezvoltarea liderilor și în creșterea nivelului de alfabetizare funcțională, atât digitală, cât și tradițională, necesară pentru o societate sustenabilă.

La nivel individual, ea recomandă încurajarea copiilor să adopte obiceiuri responsabile, cum ar fi reciclarea, iar din postura de fondator al unui business centrat pe sustenabilitate, Oana pune accent pe educația practică a copiilor în domeniul reciclării, prin exemple concrete și vizite în școli.

Șase idei esențiale despre educație pentru formarea de comportamente sustenabile

Tehnologia ca motor al progresului educațional

Oana evidențiază faptul că tehnologia a devenit principalul canal de informare în societate, influențând nu doar politica și sustenabilitatea, ci și educația. Totuși, ea subliniază necesitatea unei curatorieri atente a aplicațiilor tehnologice pentru a asigura un impact pozitiv și pentru a educa publicul în utilizarea responsabilă și eficientă a acestora.

„Aș menționa sincer ultimele alegeri, la care am văzut că tehnologia a devenit principala sursă de informare. Tehnologia devine un jucător în educație și de aceea cred că este foarte important să curatoriezi atât aplicațiile tehnologice care apar și să faci informări publice despre asta, cât și folosirea acestora în toate tipurile de medii, de la organizații la școli, la instituții publice sau la actori privați.”

Aceasta reflectă o înțelegere profundă a faptului că tehnologia, deși puternică, trebuie integrată conștient în procesul educațional pentru a nu amplifica dezinformarea sau superficialitatea cunoștințelor.

Rolul esențial al școlii în formarea liderilor

Cu un doctorat în educația superioară, Oana ne spune că școala este fundamentul pe care se clădesc competențele viitorilor lideri. Ea atrage atenția asupra ratei alarmante de analfabetism funcțional din România, ceea ce reprezintă o barieră serioasă în dezvoltarea unei societăți educate și responsabile.

„Din păcate rata noastră de analfabetism funcțional este undeva la 43%. Cred că formarea atât a liderilor cât și a unei societăți cu grad ridicat de alfabetizare și digitală și nedigitală este extrem de important pentru ca liderii să poată să construiască.”

Această cifră indică o nevoie urgentă de reformă și investiții în educație pentru a asigura o bază solidă de cunoștințe și abilități, inclusiv digitale, pentru tineri.

Educația pentru sustenabilitate începe în familie și se extinde în comunitate

Oana începe prin a ne oferi un exemplu concret din viața personală. În familia sa, copiii au fost învățați de mici să recicleze atât prin organizarea spațiilor, cât și implicarea activă în proces.

„La noi în casă există un loc pentru hârtie, un loc pentru plastic, un loc pentru metal. Și ambii copii de la trei ani, doi, sunt încurajați să pună acolo unde le este locul pentru a înțelege. Chiar și desenele pe care le alegem au componentă de reciclare și cred că e important să le arătăm și asta. Deci la nivel individual cred că obiceiurile fiecărei familii au un impact.”

Această abordare practică este esențială pentru formarea unor comportamente sustenabile pe termen lung, iar Oana ne spune că la nivel individual, fiecare familie trebuie să insufle copiilor comportamente sustenabile, care să le determine prima înțelegere a acestui cuvânt și felul în care se va raporta la el. Cât la nivel de companie, ea ne sugerează implicarea directă.

„La nivel de companie, am mers în școlile din Brașov ca să putem să le arătăm copiilor cum se face inul, cum se reciclează un textil, cum arată un textil reciclat și asta o să continuăm să facem pentru a le arăta copiilor. Reciclarea nu-i așa un cuvânt pe care îl folosim constant, deci nu știm ce se face din ea, adică cum se reciclează și cum arată obiectul după. Noi asta facem, le arătam exact cum arată.”

Viziunea pentru România în 2050 - o țară a liderilor responsabili

Oana își imaginează o Românie în care liderii nu sunt impresionați de gloria efemeră, ci construiesc cu răbdare și responsabilitate pentru binele comunităților. Accentul pe calm, binețe și viziune pe termen mediu și lung reflectă o schimbare de paradigmă față de stilul tradițional de leadership, orientat mai degrabă spre putere și vizibilitate imediată.

„Sper că în 2050 România va fi o țară a liderilor care nu sunt flamboianți, dar care construiesc pentru fiecare tip de comunitate în parte și care permit accesul tuturor tipurilor de oameni în a conduce și în a face parte din organizațiile care dezvoltă România. Fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de multinaționale, fie că vorbim de muzică, oriunde. Partea de leadership trebuie făcută cu calm și cu binețe pentru comunități, cu un obiectiv în minte și cu vedere pe termen mediu și lung.”

Această viziune implică o societate incluzivă, în care toți cetățenii au acces la roluri de conducere, indiferent de domeniu, ceea ce poate contribui la o dezvoltare echitabilă și durabilă a țării.

Priorități strategice pentru inovare în sustenabilitate

Cofondatoarea ne identifică trei domenii cheie: educația, care stimulează colaborarea dintre cercetare și tineri, industria reciclării textile și dezvoltarea capacităților de prelucrare a materialelor reciclate în produse finite.

Acest ultim punct este crucial, deoarece fără o infrastructură adecvată pentru transformarea materialelor reciclate, eforturile de reciclare rămân incomplete și ineficiente.

„Foarte important este să ne asigurăm că odată reciclate se face ceva cu toate produsele. Aici mă refer de la textile la plastic la metal, pentru că inclusiv la textile la acest moment în România există o capacitate redusă de a face fire sau de a le transforma în produse. Ok, îl reciclezi, dar ce faci cu el ulterior? Și atunci o investiție în partea asta de capacitate de a aduce produse finite și a arăta cum care este tot lanțul cred că aduce o reală valoare.”

Lecții valoroase de la copii

Copiii au un potențial enorm de a ne învăța, ne spune Oana. Ei pot oferi modele de gândire inovatoare, libertate față de constrângerile tradiționale și soluții neconvenționale.

Ea menționează exemple de copii care au propus idei inovatoare pentru sisteme locale de termoficare, care sunt atât originale, cât și aplicabile. Această perspectivă subliniază importanța ascultării și implicării copiilor în procesul decizional și inovator, pentru a valorifica creativitatea lor naturală.

„Ne-am obișnuit cu un anumit tip de gândire și ei chiar sunt inovatori - ăsta este principalul lor atribut, că gândesc fără fără margini. Și am auzit inclusiv pe partea de comunități locale copii care au venit cu idei pentru sistemul de termoficare, care sunt foarte inedite și care ar putea fi aplicate, doar că trebuie cineva să-i și asculte.”