Acest articol în versiunea sa integrală îl poți găsi pe platforma SHIFT Hub, lansată de ING Bank România, partenerul acestei secțiuni

E important să aflăm răspunsurile la aceste întrebări deoarece pierderile de energie înseamnă facturi mai mari, creșterea consumului, confort redus și un impact serios asupra mediului. Află din articolul de mai jos răspunsurile la aceste întrebări și ce ne propunem ca și țară să facem în acest sens.

Cât consumă, de fapt, clădirile din România?

În România, sectorul rezidențial și terțiar (care include birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale), este responsabil de 45% din consumul de energie. Această pondere este mai ridicată în România comparativ cu media UE unde sectorul clădirilor și al serviciilor cumulează aproximativ 40% din consumul energetic total. Această discrepanță este determinată de particularitățile fondului construit cum ar fi eficiența energetică redusă a clădirilor, ritmul lent al renovărilor, dependența de combustibili fosili, precum și de tiparele de consum ale utilizatorilor.

Conform datelor prezentate în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (STRL), documentul de referință pentru transformarea fondului imobiliar pentru a îndeplini standardele de eficiență energetică, România dispune de aproximativ 5,6 milioane de clădiri, totalizând 644 de milioane de metri pătrați de suprafață utilă încălzită. Dintre acestea, clădirile rezidențiale reprezintă circa 90% din total acoperind aproximativ 582 de milioane de metri pătrați. Segmentul nerezidențial, cu o pondere de doar 10%, însumează 62 de milioane de metri pătrați. În cadrul sectorului rezidențial, locuințele unifamiliale sunt în proporție de 58%, fiind urmate de clădirile multifamiliale, care reprezintă aproximativ 33%.

Numărul de clădiri și perioadele lor de construcție

Din păcate, fondul imobiliar din România este destul de învechit și necesită renovare urgentă, majoritatea clădirilor fiind construite în perioada 1960-1989. În plus, o bună parte din fondul construit din România prezintă vulnerabilitate la riscul seismic, ceea ce impune măsuri suplimentare de consolidare, pe lângă cele destinate îmbunătățirii performanței energetice.

Acest articol în versiunea sa integrală îl poți găsi pe platforma SHIFT Hub, lansată de ING Bank România, partenerul acestei secțiuni