Potrivit Greenbiz, economia circulară este un sistem gândit să exploateze complet potențialul fiecărui produs sau material prin reciclarea acestora în economia, eliminând astfel deșeurile.

Multe dintre economiile lumii, cu un total de aproximativ 70% din PIB-ul planetei, și-au setat ca obiectiv atingerea emisiilor nete zero până în 2050.

Pentru a ajunge la acest nivel este nevoie de un efort destul de mare, în principal în ceea ce privește înlocuirea completă a vehiculelor care rulează pe combustibili fosili și adăugarea de sisteme de panouri solare care să poată suplini nevoile de energie electrică ale populației.

Pentru a putea asigura decarbonizarea totală până în anul 2050, economiile lumii trebuie să se gândească la mai multe măsuri, iar acestea sunt trei dintre ele.

Reciclarea poate asigura disponibilitatea materialelor

Pentru a ameliora efectele schimbărilor climatice și pentru a reduce temperaturile la nivel global, trebuie să încetăm să mai folosim combustibili fosili și să începem să adoptăm alternative precum energia solară sau cea eoliană.

Unele dintre tehnologiile care ne ajută să facem acest lucru necesită minerale critice, precum litiul, cobaltul, sau alte elemente rare.

Asta înseamnă că disponibilitatea lor va fi mai mică pe de-o parte, iar prețul lor va crește, pe de alta.

De fapt, în februarie 2021, prețul pentru o tonă de litiu era de 50.000 de dolari, în comparație cu 10.000 de dolari cu un an înainte.

Din moment ce minarea acestor materiale pune probleme legate de sustenabilitate și disponibilitatea lor este tot mai mică, cea mai bună soluție la care putem apela este reciclarea.

Această formă de economie circulară poate însemna că prin reciclarea a 60 de milioane de tone de smartphone-uri, laptopuri și alte electronice, am putea recupera cantități importante de materiale.

Acest lucru ne poate ajuta să ne bazăm mai puțin pe minat și mai mult pe implementarea de moduri sustenabile prin care le putem recircula în economie.

Materialele circulare cu o amprentă mică de carbon pot fi soluția

Pentru ca viitoarele produse să ajungă la sustenabilitate maximă, este important ca amprenta lor de carbon să fie minimă atât când sunt fabricate, cât și atunci când sunt utilizate.

Experții prezic că până în 2040 majoritatea vehiculelor de pe străzi vor fi electrice, iar materialele și procesul prin care sunt fabricate vor însuma până la 60% din emisiile lor pe întreaga durată de exploatare.

Un studiu realizat de Programul de Mediu al Națiunilor Unite arată faptul că emisiile generate de producția tuturor materialelor din lume a crescut de mai mult de două ori în doar 20 de ani. Astfel, de la 5 miliarde de tone de CO2 în 1995, s-a ajuns la 11 miliarde în 2015.

Economia circulară poate ajuta când vine vorba de reducerea acestor emisii, întrucât aluminiul reciclat emite cu până la 95% mai puțin CO2 decât cel fabricat din minereu.

Planificarea unei economii circulare

Pentru ca un sistem economic să fie complet circular, el trebuie gândit de așa natură încă din stadiul de planificare.

Pe măsură ce lumea caută să implementeze tot mai multe surse de energie regenerabilă, trebuie să fim conștienți că cele deja existente nu vor continua să funcționeze la nesfârșit.

Până în 2030, experții spun că vor fi scoase din uz toate panourile solare din prima generație.

De asemenea, până în 2050, aproximativ 78 de milioane de tone de panouri solare vor fi scoase din uz anual, deoarece își vor pierde eficiența sau nu vor mai funcționa deloc.

În aceeași perioadă ne vom confrunta cu o problemă legată de lamele centralelor eoliene, care vor însuma aproximativ 43 de milioane de tone de deșeuri.

Trebuie să îmbunătățim aceste tehnologii, să le facem să ruleze mai mult timp, iar atunci când nu mai funcționează corespunzător, trebuie să ne asigurăm că pot fi reciclate ușor, pentru a salva cât mai multe materiale posibil.

Dacă reciclarea este perfecționată, putem reimplementa panourile solare scoase din uz în 2030 la un an distanță.

Cercetătorii trebuie să găsească moduri de a reimplementa baterii uzate de la vehiculele electrice pentru a le exploata la capacitate maximă.

Stadionul echipei Ajax, aflat în Amsterdam, a folosit baterii uzate de la vehicule Nissan Leaf pentru a crea unități de stocare în cazul penelor de curent.

Capacitatea de stocare a sistemului era aproximativ aceeași cu a cantității de energie electrică utilizată de 7.000 de locuințe timp de o oră.

Trebuie să acționăm rapid, întrucât cu fiecare moment care trece avem tot mai puține resurse la dispoziție și generăm mai multe deșeuri.

De aceea, trebuie să ne gândim la moduri prin care putem să reciclăm materiale prețioase și să recirculăm produse vechi, care nu mai pot fi folosite așa cum au fost concepute inițial, pentru a ne putea îndrepta către un viitor zero net.