Impactul defrișărilor asupra mortalității prin căldură în zonele tropicale

Un studiu dat publicității în Nature Climate Change și condus de cercetători de la University of Leeds arată că defrișările din regiunile tropicale au dus la o încălzire locală semnificativă, cu efecte directe asupra sănătății populațiilor locale.

Cercetătorii au folosit date din satelit din perioada 2001–2020 pentru a estima modificările în acoperirea forestieră și în temperaturile de suprafață din zonele afectate. Potrivit Euronews.green, au comparat aceste date cu distribuția populației și înregistrările de mortalitate non-accidentală pentru a stabili o legătură între încălzirea locală și decesele induse de căldură.

Analiza arată că, anual, aproximativ 28.000 de decese sunt asociate direct cu căldura generată de defrișări. Estimarea are un interval de acuratețe de 95% între 23.610 și 33.560 decese pe an.

Mai mult, circa 345 milioane de oameni au fost expuși la creșteri de temperaturi legate de defrișări, iar în unele zone locale s-au înregistrat creșteri de până la +3 °C.

Regiunile cele mai afectate de defrișări

  • Africa tropicală – aproximativ 9 890 decese anuale sunt atribuite încălzirii generate de defrișări.
  • Asia de Sud-Est – a înregistrat cele mai multe decese, din cauza densității ridicate a populației şi vulnerabilității termice.
  • America Centrală și de Sud – rămân restul de cazuri, proporțional cu gradul de defrișare și populație.

Studiul precizează că în zonele cu pierdere de pădure, peste o treime din mortalitatea generată prin expunerea la căldură poate fi direct atribuită acestui fenomen.

Pe lângă riscul mortal, defrișările afectează orele de muncă sigure. În regiunile cu tăieri masive de pădure, lucrătorii expuși suferă reducerea timpului în care pot lucra în condiții termice sigure, ceea ce afectează veniturile și sănătatea pe termen lung.

Câte hectare de păduri a tăiat România în ultimele decenii

Potrivit Imopedia, în România au fost tăiate numai în ultimii 25 de ani 366.000 de hectare de pădure. Acest lucru a fost posibil în absența unor reglementări clare și a unor sancțiuni dure pentru cei care încalcă legea. Defrișările făcute necontrolat au determinat ca România să ocupe locul patru în Europa pe harta riscului dezastrelor naturale. Cele mai amenințătoare dintre acestea sunt alunecările de teren.