În prezent, multe economii avansate din lume urmăresc să se decarbonizeze până în 2050, iar China angajându-se la un termen până în 2060, scrie weforum.org

Atingerea obiectivului net-zero până în 2050 va însemna să realizăm ceea ce pare de neimaginat, cum ar fi eliminarea completă a motorului cu combustie internă sau crearea în fiecare zi a echivalentului celei mai mari ferme solare din lume.

Pentru a sprijini și a extinde aceste eforturi, viteza va fi esențială - mai ales având în vedere raportul de anul trecut al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), care a confirmat că este nevoie de acțiuni urgente pentru a împiedica creșterea temperaturilor globale peste 1,5°C și 2°C. Pentru a construi rapid și la scară largă infrastructura energetică de care lumea are nevoie, economia circulară va juca un rol vital în trei moduri principale.

1. Reciclarea poate conserva materialele esențiale

Tranziția energetică înseamnă renunțarea la gazele naturale și la petrol și trecerea la energia solară, eoliană, la hidrogen, la energia geotermală sau la alte tehnologii cu emisii zero susținute de baterii.

Însă tranziția către aceste tehnologii declanșează o cerere masivă pentru mineralele critice necesare, cum ar fi litiul, cobaltul și pământurile rare.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), pentru a ajunge la zero emisii nete până în 2040 va fi nevoie de o creștere de șase ori a aportului de minerale până în 2040, unele metale cheie, cum ar fi litiul, ar putea înregistra rate de creștere de peste 40 de ori, iar cererea de nichel și cobalt ar putea crește de peste 20 de ori. Cererea este deja în plină ascensiune, prețul litiului a atins în februarie 2021 un maxim istoric de 50.000 de dolari pe tonă, în creștere de la 10.000 de dolari în urmă cu doar un an.

Obținerea acestor materiale exclusiv prin minerit prezintă provocări în materie de sustenabilitate. De exemplu, procesul de extragere a neodimului, un metal de pământuri rare utilizat în multe motoare și generatoare electrice, inclusiv în cele din turbinele eoliene, este un proces foarte poluant. De asemenea, metalul apare în concentrații relativ mici și este greu de captat, ceea ce face ca extracția sa să fie mai intensivă în comparație cu alte minerale.

Economia circulară poate reduce dependența de minerit și poate asigura utilizarea pe termen mai lung a acestor materiale dacă este pusă în aplicare la scară largă. Reciclarea ar putea contribui la recuperarea metalelor din cele aproape 60 de milioane de tone de smartphone-uri, laptopuri, hard disk-uri și multe alte dispozitive electronice. În prezent, doar 1% din neodim este reciclat, iar alte metale din electronice care sunt esențiale pentru tranziția energetică (tantal, litiu, cobalt și mangan) se confruntă, de asemenea, cu rate scăzute de reciclare.

2. Utilizarea materialelor circulare cu emisii reduse de dioxid de carbon

Pentru a ajunge la un nivel net-zero, tehnologiile curate, cum ar fi mașinile electrice sau echipamentele de tranziție energetică, vor trebui să fie fabricate din materiale cu emisii zero, precum și să nu producă emisii atunci când sunt utilizate. Potrivit unui studiu al Forumului Economic Mondial, până în 2040, când se preconizează că majoritatea vehiculelor vor fi electrice, materialele utilizate pentru producerea lor ar putea reprezenta 60% din totalul emisiilor pe durata de viață, față de 18% în 2020.

De fapt, emisiile generate de producția tuturor materialelor la nivel global au crescut de peste două ori în ultimii 20 de ani. Un studiu recent al UNEP estimează că emisiile au crescut de la 5 miliarde de tone de dioxid de carbon în 1995, la peste 11 miliarde de tone în 2015, ajungând la aproximativ o cincime din toate emisiile de gaze cu efect de seră.

Economia circulară poate fi o soluție. De exemplu, aluminiul reciclat emite cu până la 95% mai puțin dioxid de carbon decât cel provenit din surse virgine.

3. Proiectarea sistemelor circulare

Trebuie să instalăm cantități masive de energie regenerabilă în următoarele decenii. Cu toate acestea, până la începutul anilor 2030, prima generație de panouri solare va fi scoasă din funcțiune, iar până în 2050 se preconizează că am putea scoate din uz 78 de milioane de tone de panouri pe an. În același an, palele turbinelor eoliene ar putea reprezenta 43 de milioane de tone de deșeuri.

Prin urmare, acum este momentul potrivit pentru a ne gândi la modul în care aceste produse sunt proiectate pentru o durată de viață mai lungă, pentru a fi ușor de dezasamblat și de reciclat, precum și la modul în care creăm și operăm sistemele de gestionare a deșeurilor.

Companiile au început să pună acest lucru în aplicare. De exemplu, Siemens Gamesa a anunțat recent prima pală de turbină eoliană complet reciclabilă din lume. Rășina utilizată în pale permite o separare ușoară a diferitelor materiale la sfârșitul duratei de funcționare a palei, permițând reciclarea materialelor componente.