Cum au fost testate coniferele în laborator

Cercetătorii au cultivat 87 de specii de conifere în condiții controlate, cu o expunere la UV-B de trei ori mai mare decât nivelul normal. Experimentul a durat între patru și opt săptămâni, timp în care arborii au beneficiat de apă și nutrienți din abundență, eliminând alți factori de stres precum seceta, arată publicația New Scientist.

„Practic le-am creat viața ideală… dar le-am distrus cu radiație”, a declarat Rebecca Coll, cercetătoare principală în cadrul studiului. Rezultatele au arătat creșteri semnificative ale concentrațiilor de compuși organici volatili (COV) în ace, ceea ce le-a făcut mult mai inflamabile. Probele au luat foc mai repede și au ars mai intens decât cele cultivate în condiții normale.

De ce radiațiile UV-B contează mai mult acum

Radiațiile UV-B sunt o componentă naturală a spectrului solar, dar intensitatea lor la nivelul solului este influențată de starea atmosferei. Schimbările climatice, reducerea stratului de ozon și creșterea numărului de zile senine în perioadele de vară contribuie la expuneri mai mari în multe regiuni ale lumii.

Potrivit cercetătorilor, acest efect nu a fost suficient analizat în modelele de risc pentru incendii. Până acum, accentul s-a pus mai ales pe uscăciune, temperaturi și vânt, nu pe modificările chimice interne ale vegetației.

Rebecca Coll și colegii săi avertizează că fenomenul ar putea crește frecvența și intensitatea incendiilor forestiere chiar și în regiunile unde incendiile erau rare. „Este o schimbare tăcută, invizibilă pentru ochiul liber, dar cu potențialul de a transforma modul în care pădurile reacționează la foc”, a spus Coll.

Astfel, prevenția ar trebui să țină cont nu doar de condițiile meteorologice și de gestionarea terenurilor, ci și de efectele biologice și chimice ale schimbărilor climatice asupra vegetației.

Ce înseamnă pentru România și Europa Centrală

În Carpații românești și în alte zone de deal și munte, pădurile de molid, pin și brad pot fi expuse la aceleași riscuri chimice identificate în studiu. În contextul în care verile devin mai calde și mai uscate, aceste păduri ar putea necesita strategii suplimentare de prevenire a incendiilor.

Măsuri precum monitorizarea compoziției chimice a acelor, identificarea zonelor cu risc crescut și implementarea de coridoare tăiate pentru limitarea extinderii incendiilor ar putea deveni esențiale. În plus, România ar putea adapta practici folosite deja în țările mediteraneene, precum pășunatul controlat cu capre pentru reducerea masei vegetale inflamabile.

Conifers © Heather Mcardle | Dreamstime.com