Studiul, publicat în revista „Trends in Biotechnology”, sugerează că modificarea genelor poate deveni o opţiune importantă pentru îmbunătăţirea bunăstării animalelor şi reducerea pierderilor în zootehnie.

Potrivit publicaţiei New Scientist, echipa de cercetare de la institutul Roslin, Marea Britanie, a folosit un instrument de editare genetică pentru a modifica gena DNAJC14, implicată în replicarea virusului în interiorul celulelor porcine. În termeni simpli, această genă ajută virusul să se multiplice după ce intră în organism. Prin modificarea ei, cercetătorii au reuşit să blocheze complet capacitatea virusului de a se reproduce, prevenind astfel infecţia.

Editarea genetică şi metoda utilizată

Echipa de la Roslin a aplicat tehnologia de editare genomică (precum CRISPR-Cas9) pentru a interveni asupra genei DNAJC14 din embrioni de porc. Ulterior, porcii au fost expuşi virusului pestei porcine clasice: animalele cu modificare genetică nu au prezentat simptome şi nici infecţie detectabilă, în timp ce porcii fără aceste modificări au suferit boala.

După o perioadă lungă de monitorizare, cercetătorii nu au observat efecte adverse asupra sănătăţii sau fertilităţii porcilor „editaţi”. Rezultatele confirmă că modificarea are efect doar asupra genei ţintă, fără impact asupra altor procese biologice.

Rezultatele reprezintă un pas important spre reducerea bolilor în fermele de animale – un obiectiv esenţial pentru agricultura durabilă. Controlul bolilor prin măsuri genetice contribuie la diminuarea stresului şi a sacrificărilor, la reducerea nevoii de antibiotice şi la creşterea productivităţii.

Cercetătorii susţin că această abordare ar putea fi extinsă şi la alte specii, precum bovinele sau ovinele, pentru boli virale similare. În plus, tehnologia poate completa strategiile existente de vaccinare şi biosecuritate, reducând dependenţa de intervenţii medicale costisitoare.

Provocări şi considerente etice

Deşi promiţătoare, aplicarea pe scară largă a editării genetice la animale ridică provocări importante. Acceptarea publică, reglementările stricte şi costurile de dezvoltare rămân bariere semnificative. În Europa, legislaţia privind organismele modificate genetic este printre cele mai restrictive, ceea ce poate întârzia introducerea comercială a unor astfel de animale.

Din perspectiva etică, intervenţia este considerată justificabilă atunci când are scopul de a reduce suferinţa şi de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale animalelor. Totuşi, experţii atrag atenţia că aceste tehnologii trebuie aplicate cu prudenţă, pentru a evita dezechilibre genetice sau utilizări orientate exclusiv spre productivitate.

Studiul demonstrează că intervenţiile genetice pot oferi soluţii inovatoare pentru controlul bolilor în zootehnie şi pot contribui la o agricultură mai durabilă şi mai atentă la bunăstarea animalelor.