Ghețarii montani sunt o resursă importantă de apă dulce pentru milioane de oameni și conțin suficientă apă încât, dacă s-ar topi complet, nivelul mărilor ar crește cu 32 cm, conform BBC.

De la începutul acestui secol, ghețarii au pierdut peste 6.500 miliarde de tone de gheață, care reprezintă aproximativ 5% din volumul lor total, iar numai în ultimii 10 ani pierderile de gheață au fost cu o treime mai mari decât în perioada 2000-2011.

Într-un climat stabil, ghețarii își păstrează dimensiunea constantă prin cantitatea de gheață obținută prin ninsoare și pierdută prin topire.

Totutși, în ultimele două decenii, aceștia s-au micșorat din cauza temperaturilor în creștere, provocate de arderea combustibililor fosili. Între 2000 și 2023, ghețarii din afara Groenlandei și a Antarcticii au pierdut aproximativ 270 miliarde de tone de gheață pe an.

Peste 200.000 de ghețari puși în pericol

Un studiu publicat în revista Nature, care reunește peste 230 de estimări regionale realizate de 35 de echipe de cercetare din întreaga lume, oferă certitudine față de viteza cu care ghețarii se topesc și asupra modului în care aceste schimbări vor evolua în viitor.

Există mai multe metode de a măsura schimbările ghețarilor, de la observații de teren la imagini din satelit, fiecare având avantaje și limitări. De exemplu, măsurătorile directe oferă date foarte detaliate, dar nu pot acoperi cei peste 200.000 de ghețari existenți pe glob.

Prin combinarea sistematică a tuturor acestor metode, oamenii de știință pot avea o imagine mult mai clară asupra realității. Michael Zemp, directorul Serviciului Mondial de Monitorizare a Ghețarilor și autor principal al studiului, spune că cele 270 miliarde de tone de gheață pierdute într-un singur an echivalează consumul global de apă potabilă timp de 30 de ani, asta în cazul unui consum zilnic de 3 litri de persoană.

Ce ne rezervă viitorul

Ritmul schimbărilor este extrem în unele regiuni precum Europa Centrală, care a pierdut 39% din volumul ghețarilor săi în aproximativ 20 de ani.

Cu toate astea, ghețarii nu reacționează instantaneu la schimbările climatice, iar timpul de răspuns poate varia de la câțiva ani la câteva decenii, în funcție de dimensiunea lor. Asta înseamnă că topirea va continua în anii următori.

Nivelul de gheață care va fi pierdută până la sfârșitul secolului depinde de cât de mult va continua omenirea să încălzească planeta prin emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră.

Studiul dorește să avertizeze faptul că această diferență poate însemna pierderea a doar un sfert din volumul ghețarilor lumii (asta dacă obiectivele climatice globale sunt atinse) sau aproape jumătate, dacă încălzirea continuă în același ritm.