Studiul publicat în Nature și relatat de The Guardian arată că emisiile acestor companii au contribuit la aproape jumătate din creșterea intensității valurilor de căldură studiate în perioada 2000-2023. Cercetătorii compară lumea contemporană cu una imaginară, fără arderea masivă a combustibililor fosili, şi traduce efectele în probabilități: de exemplu, un val de căldură devine de zeci sau sute de ori mai probabilă din cauza acestor emisii.

Valurile de căldură, de 10.000 de ori mai probabile

Cercetătorii au analizat 213 valuri de căldură petrecute în toate continentele între 2000-2023, folosind baza de date EM-DAT pentru evenimente climatice majore.

Ei au calculat cât de mult au crescut temperaturile datorită emisiilor de la companii producătoare de combustibili fosili și au evaluat cât de mult această încălzire suplimentară a mărit probabilitatea producerii valurilor de căldură.

Valurile generate de emisiile de la ExxonMobil sau Saudi Aramco au fost estimate a fi cel puțin de 10.000 de ori mai probabile decât într-o lume fără încălzire globală cauzată de om. Intensitatea medie a valurilor de căldură analizate a crescut de la ~1,4°C în 2000-2009 la ~2,2°C în perioada 2020-2023.

Mai mult, încălzirea globală face ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense la nivel mondial, contribuind la cel puțin 500.000 de decese legate de temperaturi ridicate în fiecare an. De exemplu, valul de căldură extrem care a lovit nord-vestul Pacificului din SUA în 2021 a fost cu aproape 3 °C mai fierbinte.

Implicaţii juridice şi provocări

Descoperirea ridică posibilitatea ca aceste companii să fie răspunzătoare legal pentru daunele cauzate de valurile de căldură. Deși nu există încă cazuri în care companiile să fi plătit despăgubiri pe baza unor astfel de studii, precedentul legal începe să se contureze: Curtea Internațională de Justiție a stipulat în iulie că ignorarea daunelor climatice poate avea consecințe legale, iar în Germania un tribunal a recunoscut posibilitatea ca producătorii de combustibili fosili să fie trași la răspundere.

Totuși, există obstacole. Trebuie stabilit exact în ce instanțe să fie aduse asemenea cazuri, cât din emiterea clienților companiilor ar trebui considerat responsabilitatea acestora și dacă campaniile de dezinformare ale unor companii pot fi incluse în dosare ca element agravant. De asemenea, datele din anumite regiuni – în special Africa și America de Sud – sunt subreprezentate din cauza lipsei raportărilor sistematice și a infrastructurii meteorologice insuficiente, ceea ce ar putea face ca estimările să fie conservatoare.

Dacă astfel de studii devin probe admise în instanțe, s-ar putea deschide precedentul pentru acțiuni legale de amploare împotriva companiilor care au produs cantități mari de emisii de carbon.

Asta ar putea obliga liderii din industrie să fie trași la răspundere financiară pentru decese, distrugeri ale culturilor, pagube la infrastructură și alte pierderi ce pot fi atribuite valurilor de căldură intensificate. Pentru comunități afectate, studiile acestea oferă armament la modul concret – adică nu doar cifre climatice generale, ci evidențe punctuale care leagă acțiunile unei firme de impactul suferit.