Potrivit publicaţiei Euronews, studiul explică faptul că relieful înconjurător al Mării Mediterane – dominat de lanţuri muntoase care blochează masele de aer umed – acţionează ca un „fund de sac” natural, unde umiditatea rămâne prinsă deasupra regiunii, generând ploi torenţiale şi inundaţii de amploare.

Cercetătorii de la Centrul Euro-Mediterranean pentru Schimbări Climatice (CMCC) susţin că acest efect este agravat de încălzirea atmosferică globală.

Topografia, un „blocaj natural” pentru furtuni

În cazul inundaţiilor severe din 2023 din regiunea Emilia-Romagna, Italia, nu a fost vorba doar despre o furtună izolat intensă, ci despre un ciclu de precipitaţii care s-a prelungit pe mai multe zile, alimentat de relieful local. Munţii Apenini au acţionat ca o barieră, blocând aerul umed care venea dinspre Adriatica.

„Analiza noastră arată că tipul de ciclon persistent care a cauzat inundaţiile din 2023 şi 2024 nu este unic acestei regiuni”, a declarat cercetătorul Enrico Scoccimarro, unul dintre autorii studiului.

Acest fenomen a fost observat şi în alte zone ale bazinului mediteranean, inclusiv în sudul Franţei şi în Grecia.

Clima mai caldă amplifică efectele inundaţiilor

Studiul subliniază că o atmosferă mai caldă poate reţine cu până la 7% mai multă umiditate pentru fiecare grad Celsius în plus, ceea ce intensifică potenţialul ploilor extreme. În plus, circulaţia atmosferică din zona Mediteranei favorizează adesea formarea ciclonilor staţionari - sisteme de joasă presiune care se deplasează lent şi pot aduce cantităţi masive de precipitaţii pe o arie restrânsă.

Cercetătorii propun introducerea unui nou indicator, numit cyclone density persistence, pentru a măsura cât de mult timp rămân active aceste cicluri de furtuni în aceeaşi zonă. Acest parametru ar putea ajuta la îmbunătăţirea prognozelor şi avertizărilor de inundaţii.

Pentru România şi alte ţări din zona extinsă a Mediteranei, concluziile studiului sunt un semnal de alarmă. Regiunile de coastă şi zonele deluroase sunt expuse riscului crescut de inundaţii rapide, mai ales acolo unde infrastructura de drenaj este subdimensionată.

Specialiştii recomandă consolidarea sistemelor de avertizare timpurie, refacerea zonelor umede care pot absorbi surplusul de apă şi adaptarea construcţiilor urbane la noile realităţi climatice.