Un nou raport al Royal Botanic Gardens, Kew, arată că tehnologiile moderne îi ajută pe cercetători să identifice mai rapid specii noi, să urmărească efectele schimbărilor climatice și să descopere informații genetice valoroase din exemplare vechi de aproape două secole.

Conform The Guardian, botanicienii consideră că aceste instrumente ar putea accelera cursa pentru documentarea și protejarea speciilor aflate în pericol de dispariție. Plantele și fungii asigură hrană, medicamente, stocarea carbonului și reglarea climei, însă aproximativ 40% dintre cele 70.000 de specii de plante evaluate sunt amenințate cu dispariția.

Alte 330.000 de specii nu au fost încă analizate, iar oamenii de știință estimează că există încă aproximativ 100.000 de specii de plante care nu au fost descrise oficial.

Inteligența artificială poate accelera identificarea speciilor

Potrivit raportului, aproximativ 2.000 de specii noi de plante sunt înregistrate anual, însă cercetătorii spun că acest număr reprezintă doar o mică parte din biodiversitatea existentă.

În cazul fungilor, situația este și mai dificilă: 90% dintre cele aproximativ 2 milioane de specii estimate sunt încă necunoscute științei, iar mai puțin de 1% dintre speciile cunoscute au fost evaluate din perspectiva riscului de dispariție.

Modelele de inteligență artificială pot identifica specii dificil de diferențiat, precum anumite rogozuri și mușchi de turbă, ale căror caracteristici distinctive sunt vizibile doar la microscop. Antonelli a precizat că unele sisteme AI pot recunoaște aceste plante mai bine decât specialiștii umani.

Digitalizarea colecțiilor scoate la lumină noi informații despre biodiversitate

Royal Botanic Gardens, Kew, a finalizat digitalizarea tuturor celor 7,4 milioane de exemplare din colecțiile sale, inclusiv specimene colectate de Charles Darwin. Programul a durat patru ani și a ajuns să genereze până la 20.000 de imagini de înaltă rezoluție pe zi. La nivel global există în prezent 145 de milioane de specimene digitale disponibile online, însă acestea reprezintă mai puțin de 16% din totalul colecțiilor păstrate în ierbare.

Un studiu inclus în raport a utilizat un model AI antrenat să recunoască flori și a analizat 8 milioane de specimene digitalizate. Cercetarea a arătat că perioadele de înflorire s-au modificat, în medie, cu 2,5 zile pe deceniu în ultimii 100 de ani din cauza crizei climatice. Aceste schimbări pot afecta relațiile dintre plante și polenizatori. În cazul arborilor kindal din Ghaturile Occidentale din India, aproximativ 80% dintre exemplare înfloreau simultan în trecut, însă până în anii 1990 proporția a scăzut la mai puțin de jumătate.

Raportul atrage însă atenția și asupra costurilor de mediu asociate dezvoltării inteligenței artificiale, inclusiv consumul ridicat de energie și apă al centrelor de date. Autorii susțin că beneficiile AI pentru conservarea biodiversității vor depinde de extinderea și îmbunătățirea bazelor de date existente, precum și de colaborarea dintre companiile tehnologice, instituțiile științifice și autorități.