Un raport realizat de Centrul Filia în cadrul proiectului „UP&UP FOR DIGITAL SOCIETY” și finanțat prin Erasmus+ arată felul în care rețelele de social media pot să amplifice stereotipurile de gen și normalizează violența.

Dintre participanții din patru țări (Bulgaria, Italia, România și Spania) cu vârste între 14 și 18, doar 19% au declarat că sunt atenți la modul în care acțiunile lor din mediul online ar putea perpetua stereotipuri sau violență, cu alți 25% care spun că sunt precauți cu privire la ceea ce distribuie.

Acțiunile din online nu sunt o prioritate

29% dintre respondenți sunt conștienți de consecințele posibile ale acțiunilor lor (perpetuarea stereotipurilor sau violență), dar nu îl consideră o prioritate, iar 27% dintre respondenți nu au luat în considerare în mod serios impactul pe care îl pot avea.

Când au fost întrebați dacă simt presiune pe rețelele sociale sau de la influenceri în a se conforma normelor de gen, 64% dintre respondenți au indicat că nu simt presiune. 20% dintre aceștia nu au fost siguri, iar 16% au spus că simt presiunea socială.

Dintre cei 16%, s-a observat o diferență semnificativă între genuri, anume că femeile simt o presiune dublă față de bărbați (26 de femei comparativ cu 12 bărbați). Această presiune poate fi deosebit de pronunțată în rândul adolescentelor, mai ales dacă sunt expuse unor reprezentări idealizate ale feminității și frumuseții.

Peste 5% din tineri au raportat hărțuiri în mediul online

Datele arată că majoritatea participanților, indiferent de gen, nu s-au simțit hărțuiți online din cauza conținutului pe care l-au consumat sau distribuit.

Mai exact, 186 din 198 de bărbați (aprox. 94%), 180 din 198 de femei (aprox. 91%) și 197 din 199 de persoane non-binare (aprox. 99%) au raportat că nu au avut astfel de experiențe.

În contrast, doar un mic procent a raportat că s-a simțit hărțuit în mediul online, adică 6 bărbați (aprox. 3%), 7 femei (aprox. 4%) și 1 persoană non-binară (aprox. 0.5%) au indicat că au avut astfel de experiențe.

Motivele listate de cei care au raportat faptul că s-au simțit hărțuiți în mediul online includ comentarii jignitoare pe videoclipurile lor, inclusiv afirmații că sunt „urâți”, hărțuire legată de discuții politice sau religioase, primirea de fotografii nud nedorite și mesaje nepotrivite din cauza faptului că sunt femei, bullying sistemic în medii online, în special în jocuri video, cu comentarii severe, precum sugestii de suicid și chiar incidente care au dus la agresiune fizică.

Nu numai, un sondaj din 2019 realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a constatat că aproximativ unul din trei tineri (27%) cu vârste între 15 și 29 de ani din UE a experimentat cyberbullying în ultimii cinci ani.

49% de tineri nu participă la trenduri de pe social media

Pe de o parte, 49% dintre participanți au afirmat că nu au participat niciodată la activități de tip provocări, trenduri sau mișcări inițiate pe platformele de socializare, iar 14% nu au avut certitudinea că au participat.

Pe cealaltă parte, 37% dintre respondenți au confirmat că au participat activ la provocări, trenduri sau mișcări pornite pe social media.

Exemplele oferite de respondenți care au participat la trenduri, provocări sau mișcări pe social media includ o gamă largă de activități precum provocări de dansuri pe TikTok, trenduri de lip-syncing, provocări vizuale și bazate pe efecte, provocări fizice de tip „bottle flip”, mâncatul scorțișoarei, sau „chubby bunny” și evenimente de gaming și comunitate.

Multe dintre aceste trenduri pot contribui la întărirea stereotipurilor, cum ar fi trendul „girl math” (în care femeile și fetele sunt prezentate justificând obiceiuri de cheltuieli ilogice), ceea ce perpetuează stereotipul că femeile nu sunt bune cu banii sau că nu pot lua decizii financiare raționale.

De asemenea, trenduri precum „energii feminine și masculine” sau „I'm just a girl” promovează ideea că anumite trăsături aparțin unui singur gen sau grupă de persoane, care consolidează stereotipurile de rol și comportamente tradiționale.