La conferința COP26 de la Glasgow, peste 140 de state – responsabile pentru aproape 90% din pădurile lumii – s-au angajat să oprească defrișările până în 2030. Trei ani mai târziu, un nou raport analizat de Terradaily arată că pierderile forestiere au continuat fără o scădere semnificativă.

Consecințele defrișărilor: efecte climatice și umanitare

Erin Matson, consultant la Climate Focus și coautor al studiului, a declarat că „defrișările nu au scăzut semnificativ de la începutul deceniului, deși ne aflăm deja la jumătatea perioadei asumate”.

Conform raportului, pierderea de pădure în 2024 a fost echivalentă cu suprafața unei țări precum Scoția, din cauza extinderii terenurilor agricole, a incendiilor și a exploatărilor miniere.

Pierderile masive de păduri reduc capacitatea ecosistemelor de a stoca carbon, amplificând efectele încălzirii globale. În același timp, degradarea habitatelor naturale afectează biodiversitatea și destabilizează regiunile rurale dependente de resursele forestiere.

Organizațiile internaționale atrag atenția că defrișările afectează și securitatea alimentară, calitatea apei și sănătatea umană. În America Latină, Asia de Sud-Est și Africa Centrală, zonele afectate de defrișări masive se confruntă cu secete mai frecvente, eroziune a solului și scăderea productivității agricole.

Ce soluții există pentru a inversa defrișarea

Experții spun că obiectivul de stopare a defrișărilor nu este complet pierdut, dar necesită o schimbare radicală de strategie. Printre măsurile urgente recomandate se numără:

  • Reforma subvențiilor agricole – multe scheme actuale favorizează monoculturile care distrug pădurile; aceste fonduri trebuie redirecționate către practici sustenabile;

  • Recunoașterea drepturilor comunităților indigene, care dețin și protejează unele dintre cele mai mari suprafețe de pădure intactă;

  • Investiții în monitorizare satelitară și aplicarea legii, pentru a identifica rapid defrișările ilegale;

  • Sprijin financiar pentru conservare, prin programe internaționale care să recompenseze protejarea pădurilor.

La viitoarea conferință ONU privind clima, COP30, Brazilia va propune crearea fondului Tropical Forest Forever Facility (TFFF), un mecanism menit să atragă investiții publice și private în conservarea pădurilor tropicale.

Raportul subliniază că lipsa progresului nu se datorează absenței soluțiilor, ci lipsei de coerență politică. Țările cu cele mai mari suprafețe forestiere, precum Brazilia, Republica Democratică Congo și Indonezia, au făcut pași importanți, dar aceștia sunt contracarați de defrișările masive din alte regiuni.