Europe Innovation Council Summit 2025 (EIC Summit) este o conferință europeană realizată anual pentru a analiza, pe parcursul a două zile, cum poate deveni Europa un lider global în tehnologie cu ajutorul startup-urilor. Evenimentul a găzduit o serie de workshop-uri unde s-au discutat subiecte precum importanța IP-urilor într-un business, cum se poate inova cu inteligența artificială în viitor și importanța femeilor în inovație, fie ele ca fondatoare sau investitoare.

EIC Summit a oferi și o expoziție unde am putut afla și testa la prima vedere câteva dintre aceste proiecte, precum ochelarii pentru persoane cu deficiențe de vedere de la .lumen sau fâșiile de lemn biodegradabile de la RAIKU, care pot înlocui pufuleții chimici de plastic sau foliile cu bule folosite pentru împachetat.

Printre acestea, am participat la un tech talk cu Ivan Stefanic, EIC Programme Manager for Food Chain Technologies, Novel & Sustainable Food, EISMEA, care ne-a vorbit despre viitorul agriculturii.

Peste 95% din alimente sunt produse de agricultură

Producția agricolă este sursa a aproximativ 95% din alimente. Dintre acestea, doar 15 culturi furnizează aproximativ 90% din toate alimentele recoltate. Aprovizionarea noastră cu alimente este extrem de limitată și în proporție de trei sferturi dependentă de polenizatori.

„Dar cum este, de fapt, produsă hrana noastră?” ne întreabă Ivan Stefanic.

El sugerează să aruncăm o privire la agricultura modernă. Aceasta cultivă monoculturi pe soluri goale, iar dăunători, buruieni și alte plante nedorite sunt eliminate în principal cu ajutorul substanțelor chimice. Agricultura este așadar profund dependentă de pesticide și îngrășăminte minerale și, cu toate că eficiente, aceste metode nu sunt nici ecologice, nici sustenabile.

„Dar mai există un aspect al agriculturii moderne, mai puțin mediatizat: pierdem 120.000 de kilometri pătrați de teren arabil la nivel global din cauza degradării solului. Aceasta este o suprafață mai mare decât Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Danemarca la un loc. Și aceasta doar într-un singur an,” ne spune el.

Ivan Stefanic continuă să ne explice că, pentru a asigura aprovizionarea cu alimente pe termen lung, nu vom reuși doar cu mici ajustări și optimizări ale sistemului actual. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă în agricultură.

Noi tehnologii pentru a schimba agricultura

Tehnologii noi pentru o agricultură rezilientă și regenerativă sunt un bun exemplu al acestor schimbări necesare.

Agricultura regenerativă este o alternativă la agricultura industrială modernă care prioritizează conservarea și reabilitarea terenurilor. Accentul este pus pe sănătatea solului, gestionarea apei și îmbunătățirea ecosistemului în ansamblu.

„EIC are multe proiecte care vizează rezolvarea problemelor critice din protecția culturilor, lucrările solului, irigații și fertilizare. Multe dintre aceste proiecte sunt susținute intens prin digitalizare, cum ar fi proiectele PATS, care urmăresc să înlocuiască insecticidele cu controlul prin drone al moliilor, sau Robo AI Weeder, care lucrează la controlul buruienilor cu ajutorul laserelor bazate pe inteligență artificială.”

Producerea alimentelor cu ajutorul drojdiilor, bacteriilor, algelor și miceliilor are potențialul de a realiza un progres major în acest domeniu. Aceasta este o tehnologie puternică, care poate produce o gamă largă de ingrediente precum proteine, grăsimi, vitamine, polifenoli și multe altele din deșeuri cu valoare redusă.

O nouă proteină pentru agricultură

O nouă proteină cu amprentă negativă de carbon care a fost deja aprobată de EFSA și FDA se prezintă ca o altă soluție fezabilă.

„Pentru a explica, voi folosi exemplul proteinelor, în special al ovalbuminei, care este proteina principală din albușul de ou. Ca aliment de origine animală, nu este potrivită pentru o dietă vegană. Totuși, este posibilă producerea ovalbuminei printr-un proces de fermentație. Dar există o a treia opțiune pentru a produce albumină: bioproducția pe bază de plante unde, de exemplu, modificăm cartofii pentru a produce proteine care nu existau anterior în cartof, precum albumina.”

Mai mult, progrese semnificative s-au făcut deja în domenii precum decuplarea producției alimentare de la sol. Ingredientele alimentare obținute prin fermentație cu amprentă negativă de carbon sunt o realitate, produse la scară mare, dar dacă adăugăm în ecuație culturi inteligente din punct de vedere climatic, cu un profil nutrițional îmbunătățit, pentru o dietă sănătoasă și alte ingrediente inspirate de natură și tehnologie, vom avea o gamă largă de alimente provenind din surse diferite, dar complementare.

„Dezvoltarea, implementarea și ajustarea acestor soluții vor necesita cu siguranță timp, iar succesul nu este garantat. Dar avem o viziune clară și un plan decent pentru a o atinge. Agricultura viitorului nu este doar mai sustenabilă, ci complet sustenabilă, și totodată eficientă, rezilientă și incluzivă,” încheie Ivan.