În Statele Unite, doar 5%-6% din plasticul utilizat ajunge să fie și reciclat, explică Judith Enck, activistă de mediu și președintă a organizației Beyond Plastics. Spre deosebire de sticlă și metal, conform Times Union, diferitele tipuri de plastic au compoziții chimice diferite și nu pot fi reciclate împreună.

Majoritatea sistemelor de reciclare menajere acceptă doar recipiente rigide din plastic, cum ar fi sticlele de suc.

Această confuzie duce la aruncarea unor obiecte nepotrivite în coșul de reciclare. Unele dintre acestea, precum pungile de plastic, pot fi duse la centre de colectare specializate. Altele, precum ar fi bateriile, sunt considerate deșeuri periculoase.

Ce obiecte să nu aruncăm în coșul de reciclare

Iată câteva obiecte comune pe care nu ar trebui să le aruncăm în aceste coșuri de reciclare menajere:

  1. Paiele de plastic: paiele sunt atât de ușoare încât se pierd în procesul de sortare, iar majoritatea sunt fabricate din polipropilenă, un material care nu este acceptat de programele de reciclare.
  2. Pungile de plastic: deși România a interzis comercializarea pungilor de plastic de unică folosință în 2019, ele încă sunt frecvent întâlnite. Datorită materialului lor subțire, cele mai multe programe de reciclare nu le acceptă, însă unele supermarketuri oferă colectare specială.
  3. Capacele și dopurile de plastic: acestea sunt fabricate dintr-un tip de plastic diferit față de recipientele pe care le închid și necesită procese de reciclare separate. Majoritatea sistemelor recomandă îndepărtarea capacelor înainte de a arunca recipientele din plastic tare în coșul de reciclare.
  4. Jucăriile: acestea sunt realizate din diverse tipuri de plastic și pot conține și alte materiale, precum metal și lipici, ceea ce face dificilă reciclarea lor.
  5. Bateriile: bateriile sunt unele dintre cele mai populare obiecte reciclate greșit. Ele trebuie duse la sisteme de colectare a deșeurilor periculoase sau returnate magazinelor care oferă puncte de colectare.
  6. Plexiglasul: este un tip de plastic dur, rezistent la spargere, care necesită un proces special de reciclare, inaccesibil în majoritatea centrelor. Din acest motiv, multe bariere de protecție din plexiglas instalate în pandemie au ajuns la groapa de gunoi.
  7. Ambalajele de bomboane și pachetele mici de ketchup: acestea sunt fabricate din materiale subțiri care necesită un proces diferit de reciclare față de sticlele și recipientele rigide.
  8. Umerașele din plastic: forma lor atipică poate bloca utilajele de reciclare, iar plasticul din care sunt fabricate nu este acceptat de majoritatea sistemelor.
  9. Inelele de plastic de la dozele de băuturi: deși dozele de metal sunt reciclabile, inelele de plastic care le țin împreună nu sunt acceptate de centrele de reciclare.
  10. Pungile ziplock și pungile pentru gustări: materialul flexibil din care sunt fabricate le face incompatibile cu procesul de reciclare destinat sticlelor și recipientelor din plastic rigid.
  11. Ambalajele din polistiren (styrofoam): materialul folosit la ambalajele de protecție, izolație sau tăvile de unică folosință este fabricat din polistiren, care necesită un proces special de reciclare.
  12. Sticlele de ulei de motor: acestea nu sunt acceptate de majoritatea programelor de reciclare deoarece pot conține reziduuri de ulei și sunt fabricate din plastic non-alimentar.
  13. Anumite tipuri de sticlă: deși sticla este reciclabilă, programele nu acceptă sticla spartă, geamurile, oglinzile sau parbrizele.
  14. Materialele mixte: multe sisteme de reciclare sunt single-stream, ceea ce înseamnă că produsele care combină metal, plastic sau carton, precum cutiile de cacao, nu pot fi separate eficient.
  15. Folia de aluminiu și folia alimentară din plastic: aceste materiale nu sunt acceptate în programele de reciclare a metalului sau a plasticului.