Raportul publicat de Agenția Europeană de Mediu (EEA) subliniază că cererea de răcire ar putea deveni unul dintre cele mai mari riscuri climatice pentru sistemele energetice europene. În sudul UE, țări precum Grecia, Italia, Portugalia și Spania ar putea consuma în viitor 71 % din energia finală pentru răcire în clădirile rezidențiale.

Provocări climatice pentru sistemele energetice europene

Raportul EEA poziționează răcirea drept unul dintre principalele riscuri climatice pentru sistemul energetic european. În 19 dintre statele UE, energia finală folosită pentru răcire în locuințe s-a triplat între 2010 și 2019.

Potrivit Euronews, seceta ridică un al doilea factor de vulnerabilitate: reducerea disponibilității apei afectează producția hidro-electrică, scade eficiența centralelor termice și limitează răcirea instalațiilor. În plus, infrastructura de transmisie și generare este expusă riscurilor extreme (inundații, furtuni, incendii), care pot genera disfuncționalități sau întreruperi ale alimentării.

Sudul Europei este regiunea cea mai expusă: combinația de valuri de căldură intense și perioade lungi de secetă ar putea declanșa pene de curent, în special în perioadele de vârf.

Exemple de răspunsuri strategice și bune practici

Raportul evidențiază progresul Portugaliei, prezentată drept exemplu pozitiv: ponderea energiei regenerabile în consumul final a crescut de la 19 % în 2004 la 35 % în 2023. De asemenea, țara a închis centrale pe cărbune în 2021, modernizat sistemele hidro și investit masiv în fotovoltaice și eolian.

Politicile europene „REPowerEU” și „Fit for 55” au stimulat accelerarea tranziției energetice, dar în 2023 energia regenerabilă reprezenta doar 24,5 % din consumul final al UE, semnificativ sub obiectivul de 42,5 % până în 2030.

Printre măsurile recomandate pentru întărirea rezilienței sistemelor energetice se numără:

  • Creșterea eficienței energetice și izolării clădirilor, pentru a reduce necesarul de răcire.
  • Dezvoltarea sistemelor de răcire pasivă și utilizarea soluțiilor de „free cooling” (răcire naturală).
  • Diversificarea mixului energetic cu surse cu impact redus de climă (eolian, solar, geotermal).
  • Investiții în stocarea energiei și capacități de compensare între regiuni.
  • Consolidarea infrastructurii de transmisie și adaptarea acesteia la fenomene extreme.

Implicații pentru România și direcții posibile

România, ca stat european cu regim continental și predispus la valuri de căldură și perioade secetoase, trebuie să considere în strategia ei energetică:

  • Creșterea gradului de renovare termică și soluții de ventilare pasivă ori geotermală.
  • Încurajarea investițiilor în energia solară distribuită și sisteme de stocare la scară mică (baterii).
  • Planificarea rețelelor de distribuție cu elemente inteligente, capabile să facă față la variații mari ale cererii.
  • Colaborarea regională pentru echilibrarea rețelelor între zone mai răcoroase și mai calde.