Potrivit Newatlas, hidrogenul poate fi folosit ca un purtător foarte curat de energie, întrucât poate fi folosit pentru producția de electricitate cu ajutorul celulelor de combustibil, iar în urma acestui proces rezultă doar apă.

În comparație cu bateriile pe litiu, celulele de hidrogen au o densitate a energiei mai mare în aceeași greutate, iar celulele cu hidrogen pot fi realimentate aproape la fel de rapid precum mașinile tradiționale, în comparație cu mașinile electrice, care trebuie să aștepte zeci de minute sau chiar ore pentru a putea porni din nou la drum.

Totuși, problema hidrogenului apare în momentul în care acesta ajunge în atmosferă, prin emisii fugitive, întrucât odată prezent în atmosferă, el poate interacționa cu alte gaze și vapori din aer și poate produce efecte puternice de încălzire.

Un nou studiu realizat de către guvernul britanic a urmărit interacțiunile dintre hidrogen și mediu și a putut determina faptul că Potențialul de Încălzire Globală (GWP) al hidrogenului este de aproximativ două ori mai mare decât am crezut inițial.

Pentru a pune lucrurile în context, pe parcursul unui secol, o tonă de hidrogen eliberată în atmosferă poate încălzi planeta de 11 ori mai mult decât o tonă de dioxid de carbon.

Hidrogenul poate afecta atmosfera în cazul în care ajunge acolo prin interacțiunea cu oxidanții troposferici, care au rolul de a „curăța” metanul din atmosferă.

În comparație cu aceeași cantitate de CO2, metanul are potențialul de a cauza efecte de încălzire de 80 de ori mai mari timp de 20 de ani, însă după aceea, radicalii hidroxili îl curăță, ceea ce înseamnă că nu mai afectează mediul înconjurător. Dioxidul de carbon, pe de altă parte, poate rămâne în atmosferă timp de mii de ani, lucru care îl face să fie mai destructiv pe termen lung.

Când este eliberat în atmosferă, hidrogenul reacționează cu radicalii hidroxili, ceea ce înseamnă că aceștia nu mai pot curăța metanul, care va rămâne mai mult timp în atmosferă și va contribui și mai mult la încălzirea globală.

Mai mult, hidrogenul favorizează creșterea în concentrație a ozonului troposferic și a vaporilor de apă din stratosferă, lucru care cauzează creșterea temperaturilor.

Modul prin care hidrogenul ajunge în atmosferă este prin scurgeri, potrivit unui raport realizat de Frazer-Nash Consultancy.

Prin stocarea hidrogenului în cilindrii de gaz, pot exista scurgeri de 0.12 până la 0.24% pe zi, iar dacă această metodă este folosită pentru transportul lui cu ajutorul țevilor, va pierde cu 20% mai mult volum decât metanul.

Totuși, asta nu înseamnă că nu trebuie să folosim hidrogenul în procesul de tranziție energetică, spune guvernul britanic, și continuă: „creșterile echivalentului de emisii de dioxid de carbon cu 1 sau 10% scurgeri de hidrogen compensează cu 0.4 până la 4% din echivalentul total de emisii de dioxid de carbon reduse.”

Asta înseamnă că și în cazul unor scurgeri mai mari, hidrogenul este în continuare o mare îmbunătățire comparativ cu CO2-ul.

Totuși, trebuie să ne asigurăm că vom putea limita scurgerile de hidrogen pe cât posibil, întrucât ele pot avea efecte nedorite asupra mediului și pot decala progresul pe care îl vom face cu privire cu atenuarea schimbărilor climatice.

„În vreme ce beneficiile pe care le prezintă reducerea echivalentului de emisii de dioxid de carbon cântăresc mai mult decât dezavantajele prezentate de scurgerile de hidrogen, ele indică importanța controlării acestor scurgeri într-o economie bazată pe hidrogen.”