Prototaxites a trăit acum aproximativ 420 - 375 de milioane de ani și a fost prima formă de viață terestră gigantică de pe Pământ, care a fost catalogată inițial ca ciupercă. Se dezvolta sub formă de structuri asemănătoare unor trunchiuri și putea ajunge până la 8 metri înălțime și 1 metru lățime.

Fosilele sale au fost descoperite pentru prima dată în 1843 și inițial au fost considerate trunchiuri de conifere putrezite. Clasificarea acestora a fost subiectul unor dezbateri intense. În 2007, Kevin Boyce și colegii săi de la Universitatea Stanford, California, au concluzionat pe baza izotopilor de carbon din fosile, că Prototaxites era un tip de ciupercă.

Acest rezultat chimic sugera că Prototaxites își obținea carbonul de la alte organisme vii, la fel ca ciupercile, în loc să preia dioxid de carbon din aer, cum o fac plantele, conform New Scientist.

O nouă linie genealogică

Pe de altă parte, Corentin Loron și colegii săi de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, au publicat un studiu în care susțin că Prototaxites nu era deloc o ciupercă și că nu se încadrează în nicio categorie cunoscută a evoluției vieții.

Cercetarea s-a concentrat pe o specie din acest grup, Prototaxites taiti, descoperită în Rhynie Chert, un sit fosilifer din Aberdeenshire, Scoția.

Structura sa era alcătuită din tuburi, asemenea unei ciuperci, dar modul în care aceste tuburi se ramificau și se conectau era diferit de cel al ciupercilor, conform cercetătorilor.

Situl fosilier Rhynie chert conține și fosile de ciuperci autentice, așa că cercetătorii au comparat chimic aceste ciuperci fosilizate cu Prototaxites. Ei au descoperit că semnătura chimică a Prototaxites era complet diferită de cea a ciupercilor supuse acelorași procese.

Această diferență arată că Prototaxites nu conținea chitină, o componentă esențială a pereților celulari din ciuperci. În schimb, substanțele identificate în fosile erau mai asemănătoare cu lignina, un polimer prezent în țesuturile lemnoase ale plantelor.

Trăsăturile fosilei Prototaxites

În studiul lor, cercetătorii definesc grupul Prototaxites prin trei trăsături esențiale: formarea unor structuri mari, multicelulare, compuse din tipuri variate de tuburi, o compoziție bogată în compuși similari ligninei, dar distinctă de materia vegetală și hrănirea cu materiale organice în procesul de descompunere.

Aceste trei caracteristici nu sunt întâlnite împreună în nicio linie genealogică cunoscută în prezent.

Nu se știe de ce Prototaxites a dispărut, dar unii oameni de știință sugerează că ar fi fost eliminat de ciuperci sau de expansiunea rapidă a arbuștilor și copacilor.

Kevin Boyce afirmă că Prototaxites nu poate fi plasat într-o ramură clară a evoluției ciupercilor. Deși era un organism format din filamente microscopice interconectate, care se hrănea cu materie organică, nu cu ajutorul fotosintezei, el ar putea reprezenta o încercare unică de multicelularitate complexă, acum dispărută, fără un strămoș comun cu formele de viață actuale.

„Ipoteza că ar fi fost o ciupercă era oricum destul de fragilă, mai ales având în vedere dimensiunea sa masivă. Concluzia că ar fi fost un eucariot (organisme care au celule cu structură complexă, în care materialul genetic este localizat în nucleul sau nucleii celulelor; N.red.) complet necunoscut adaugă un aer de mister și fascinație, dar probabil nu vom ști adevărul decât dacă vor fi descoperite mai multe fosile sau dacă vor apărea noi metode de analiză,” afirmă Brett Summerell de la Grădinile Botanice din Sydney, Australia.