Această cantitate de microplastice este de 7 până la 30 de ori mai mare decât cea detectată în alte organe, precum ficatul sau rinichii. Concentrațiile au fost chiar și de 3 până la 5 ori mai mari la persoanele diagnosticate cu demență, conform Fast Company.

Mai alarmant este faptul că nivelul de microplastice din creier a crescut semnificativ în timp: numai între 2016 și 2024, concentrația acestora a crescut cu aproximativ 50%, după cum este arătat în studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din New Mexico și publicat în revista Nature Medicine. Mai mult, un alt raport publicat în Brain Medicine analizează dacă ne putem reduce expunerea la microplastice și dacă există vreo metodă de a le elimina din organism.

Cum să reducem expunerea la microplastice

Microplasticele descoperite în creierul uman includ și nanoplastice, particule cu dimensiuni mai mici de 200 nanometri (în comparație, un fir de păr uman are aproximativ 80.000 de nanometri lățime). Majoritatea acestora erau compuse din polietilenă, un plastic utilizat frecvent în ambalajele alimentare, sticlele de băuturi și pungile din plastic.

Acest lucru sugerează că principalele surse de ingerare provin din materialele plastice folosite în viața de zi cu zi, explică Nicholas Fabiano, autorul principal al raportului și cercetător la Universitatea din Ottawa.

Printre principalele surse de microplastice se numără:

  • Apa îmbuteliată: trecerea de la apa îmbuteliată la apa de la robinet filtrată ar putea reduce ingestia anuală de microplastice de la 90.000 de particule la 4.000. Cu toate acestea, nu este clar dacă această schimbare ar duce și la o scădere măsurabilă a acumulării de microplastice în organism;
  • Pliculețele de ceai din plastic: studiile arată că acestea pot elibera milioane de particule de microplastic atunci când sunt infuzate în apă fierbinte;
  • Alimentele ultra-procesate, cum ar fi nugget-urile de pui;
  • Depozitarea și încălzirea alimentelor în recipiente din plastic: Aceste procese eliberează micro și nanoplastice în alimente;
  • Conservele alimentare: fiind căptușite cu plastic, consumul frecvent poate expune organismul la substanțe chimice precum BPA. Un studiu din 2011 a arătat că după cinci zile de consum de supă la conservă, nivelul de BPA din urină a crescut cu peste 1.000%;
  • Aerul din interiorul locuințelor: cercetările au arătat că un adult de sex masculin poate inhala anual peste 60.000 de particule de microplastic.

Poți elimina microplasticele deja acumulate în creier

Studiul original privind microplasticele din creier a avut o descoperire interesantă: nu s-a constatat o corelație între vârstă și nivelurile de microplastice. Acest lucru sugerează că organismul uman ar putea avea mecanisme naturale de eliminare a microplasticelor.

Cercetări anterioare au mai identificat chemicala BPA și în transpirația umană, ceea ce sugerează că inducerea transpirației ar putea ajuta la eliminarea unor astfel de particule.

În timp ce numeroase studii au identificat microplastice în mediu și în corpul uman, există foarte puține cercetări despre impactul acestora asupra sănătății. Mai mult, studiile existente se concentrează aproape exclusiv pe sănătatea fizică și neglijează posibilele efecte asupra sănătății mintale.