În noiembrie am anunțat că sub sloganul ”Heroes for an educated future”, Green Start-Up și Narada se aliază pentru cea de-a treia ediție a Green Start-Up Sustainability Forum pentru ca, la finalul evenimentului, fiecare participant, fiecare partener și fiecare speaker poate lăsa ceva în urmă în bine, mai mult decât o simplă participare: să ajute un copil să aibă viitorul la care aspiră.

Concret, fiecare om care se înscrie la eveniment are șansa să dea înapoi comunității prin implicare în educație, contribuie la construirea școlilor verzi și lasă amprenta asupra viitorului. Deși evenimentul e gratuit, poți alege să contribui cu un bilet-donație la inițiativele Narada.

Azi vrem să cunoașteți mai bine Narada, organizația care ne ajută în acest demers, și care a ajutat mii de elevi. Așa că am avut-o invitată în studio pe Raluca Jianu, președinta organizației.

Înscrie-te încă de pe acum la Green Start-Up Sustainability Forum ca să fii parte din schimbare.

Cum funcționează parteneriatul Green Start-Up și Narada

"Ne-am propus ca orice persoană care alege să se educe astfel despre sustenabilitate, poate să dea această monedă mai departe spre unul sau mai mulți copii. Orice persoană care vine la eveniment poate să contribuie cu intervenții concrete prin intermediul Harta Edu. Toate fondurile strânse vor fi redirecționate spre cauze pe care le vom discuta și alege în ziua evenimentului, cauze pe care le selectăm și le propunem spre public", explică Raluca Jianu.

De asemenea, explică Raluca, oamenii care vor veni la un eveniment de sustenabilitate, precum este Green Start-Up Sustainability Forum, sunt interesați de viitor.

"Viitorul înseamnă educație. Lipsa investiției serioase e o problemă și pentru viitorul nostru e important să ne implicăm. De asemenea, la nivel uman ne place când facem ceva bun pentru ceilalți. Fericirea pe care am văzut-o la mulți oameni de business extrem de ocupați, când i-am pus față-n față cu o clasă de copii, e neprețuită", spune Raluca Jianu.

Așadar, poți să alegi să te implici dacă te înscrii de pe acum la evenimentul Green Start-Up Sustainability Forum 2025. O poți face aici. Iar toate fondurile din biletele-donație se duc către Narada. De asemenea, alături de partenerii evenimentului, vom redirecționa din veniturile forumului către inițiativele propuse de Narada.

Ce a făcut Narada în tot acești ani?

Narada a început ca un ONG pentru educație pornind de la o problemă îngrozitor de simplă și dureroasă. Principalele cauze ale abandonului școlar erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Treptat au crescut, au creat o inițiativă numită Harta Edu unde identifică problemele punctuale ale școlilor, iar acum vor să treacă la următorul nivel. Acesta înseamnă să creeze autonomie de inițiativă în rândul profesorilor și directorilor care vor să se implice.

"Fondatoarea Narada, Andra Munteanu, s-a uitat la aceste statistici legate de abandonul școlar. Apoi te uiți la pantofii din picioare sau pe care-i au oamenii de business dintr-o sală și îți dai seama că dacă am pune un minim de resurse, am putea schimba soarta acestor copii", spune Raluca Jianu. De la această filosofie a pornit drumul organizației.

Lucrurile au început ca un voluntariat, apoi ca o organizație care caută să identifice problemele din școli și să le rezolve cu ajutorul comunității de business și nu numai. Totul într-un mod cât mai descentralizat.

"Principala platformă prin care intervenim în comunități este Harta Edu. Școlile pun problemele sau nevoile lor în mod organic. Noi lucrăm apoi cu alte comunități să se implice. Practic, noi vrem să fim un punct de legătură între nevoi și oportunități. Noi operăm platforma și procesele, dar creăm punți de întâlnire încât oamenii de bine să ducă să facă bine acolo unde se poate" , explică președinta Narada.

Evoluția Narada din ultimii ani

Narada are multe povești în spate. Unele de care nu vei avea răbdare poate să citești în scris. Poate vei avea răbdare să le auzi în clipul video, pe care te invit să-l urmărești. De la o inițiativă cu voluntari a strâns un grup de oameni și a făcut punțile aceste de legătură. Observând în timp cât de greu se finanțează anumite proiecte care par banale sau simple, dar esențiale pentru școli, au început să folosească tehnologia.

"Pandemia a arătat lacunele majore ale sistemului. Profesorii erau copleșiți, elevii nu aveau acces la conexiuni. Am creat atunci Reacție pentru Educație, un strămoș al Hărții Edu, o mobilizare națională pentru reconectarea copiilor și mini-formări ale profesorilor în folosirea tehnologiei", spune Raluca Jianu. Inițiativa, la care s-a adăugat și platforma Naradix, a venit ca un răspuns la problemele aduse de pandemie, pentru că nouă luni de deconectare de la școală înseamnă inclusiv pierderi economice pe termen lung pentru țară.

Aceste prime proiecte pilot au început cu 15 profesori, iar ulterior s-au canalizat în Harta Edu, apărută în 2021, la care s-au adăugat diferite alte provocări, nu doar cele legate de digitalizare.

"Am făcut 600 de intervenții la nivel național. Ca o comparație în 2018-2019 reușeam 15 astfel de intervenții. Cu ajutorul tehnologiei și practicilor pe care le-am învățat am putut mări ritmul. Dar ne-am dat seama că nu putem rămâne pe urgențe, ci să ne uităm pe provocările prioritare care odată schimbate ar putea aduce impact asupra educației", spune Raluca Jianu.

Diagnoză și studiu pentru alegerea bătăliilor

Narada a ajuns astăzi să se uite pe baza datelor statisticile și a instrumentelor tehnologice pe care le are să facă analize și să identifice prioritățile strategice. Pentru a putea să-și aleagă bătăliile și schimbarea de mentalitate.

"Ne dorim să transformăm pasivitatea în acțiune când vine vorba de educație și să aducem comunitatea să vină să facă", explică președinta Narada.

"Profesorii se pot lăsa prinși și ei în valul urgențelor. Aici e felul în care societatea civilă, organizațiile și oamenii de business pot veni în jurul comunității școlare și să le spună că se poate și altfel. Când am făcut asta am fost întâmpinați cu deschidere", spune Raluca.

Totul se duce spre autonomie în schimbarea de strategie a Narada. Practic, să-i învețe pe profesori și directori despre cum să atragă fonduri, cum să gândească precum managerii, cum să angreneze comunitatea locală de business, astfel încât Narada să nu mai fie nevoită să intervină, ci să vadă cum lucrurile se schimbă.

"Am avut un exemplu unde o școală voia un echipament de sunet nou. Altul unde voia să se conecteze la o sursă de căldură sustenabilă. Și e un efect de undă extraordinar când copiii, părinții și profesorii vin împreună pentru un scop nobil. Energia care se mobilizează e colosală", explică reprezentanta Narada.

Astfel, prin crearea de autonomie se creează un spirit antreprenorial în rândul profesorilor și copiilor.

"La începutul fiecărui an școlar vom folosi un instrument de analiză și prioritizare a intervențiilor. Vorbim de sustenabilitate, de sănătate mintală, sprijin pentru sănătatea mintală și cea emoțională. De întoarcerea la școală, performanță și scoaterea talentelor ascunse din umbră. Acestea au fost teme ale anului școlar, printr-o metodologie documentată de UNICEF", explică Raluca Jianu.

Această metodă începe printr-o ipoteză care apoi este analizată și diagnosticată. După identificarea blocajelor din calea schimbărilor, Narada desenează cea mai bună soluție de intervenie care e experimentată, măsurată și scalată, pentru a putea fi reprodusă la mai multe școli. Schimbarea e una dificilă și pentru Narada, dar se încadrează în intenția de a crea comunități autonome.

De ce sustenabilitate în școli?

Unul dintre pilonii Narada în această metodologie e cel de sustenabilitate. Acesta e esențial pentru că unele școli nu au apă caldă, de exemplu sau consumă extrem de multe resurse pentru încălzirea clădirii.

"Am văzut școli care au probleme cu circuitele electrice, școli care puteau să aibă o tablă interactivă, dar izolația nu era făcută bine și se pierdeau multe resurse. Școli care cheltuie mulți bani pe facturi. Acei bani ar trebui investiți în educație. Văzând aceste probleme practice ale școlilor, am decis că e nevoie de intervenții în această zonă", spune Raluca Jianu.

"Școala e un actor central al comunității. Elevii, profesorii și comunitatea pot deveni conștienți de resursele de care dispun și atunci când ești conștient, devii responsabil. Natura este un factor important de solidificare a educației unui copil", spune Raluca Jianu.