Raluca Jianu, President&Board Member Narada, a fost prezentă la cea de-a treia ediție Green Start-Up Sustainability Forum și a vorbit în detaliu despre cum tehnologia poate ajuta la modelarea viitoarelor generații, colaborarea dintre părinți și instituțiile educaționale și modalități de a integra valorile sustenabilității copiilor.

Rolul tehnologiei în modelarea viitoarelor generații de lideri ai schimbării

Tehnologia joacă un rol esențial și instrumental în formarea liderilor viitorului. Dată fiind rapiditatea cu care evoluează, în special prin avansul inteligenței artificiale, este esențial ca tinerii să nu rămână simpli utilizatori pasivi, ci să devină utilizatori conștienți (mindful users) și activi, care să folosească AI-ul ca un instrument pentru a-și optimiza performanța, spune Raluca Jianu.

AI-ul trebuie folosit mai ales pentru a susține și a compensa punctele slabe ale indivizilor, iar valoarea adăugată reală vine din creativitatea, perspectiva umană și capacitatea de a pune ceva “deasupra” acestei tehnologii.

„Asta înseamnă că trebuie să începem să avem aceste conversații cu părinți, cu profesori, să introducem această tehnologie în așa fel încât ea să fie să devină un instrument, pentru că altfel riscul este foarte mare. Ce se întâmplă este că ea poate accelera distanța aceasta de inechitate educațională, la fel cum s-a întâmplat și cu telefonul mobil. Avem copii care folosesc telefonul mobil pentru a studia, pentru a explora universități, pentru a explora cariere și avem copii care sunt consumați de social media.”

În acest context, trebuie să ne asigurăm că tinerii devin utilizatori informați și conștienți, care nu doar consumă, ci și înțeleg și controlează modul în care folosesc tehnologia digitală și inteligența artificială, prevenind astfel dependența și funcționarea pasivă.

Rolul școlii în formarea unor comportamente democratice

Școala are un rol absolut fundamental în educația civică și în crearea unei culturi a democrației, spune Raluca. Cu toate acestea, sistemul educațional actual a fost neglijat, lipsit de o strategie coerentă și afectat de multe schimbări bruște, birocratizare excesivă și politizare. Acest context a pus o presiune enormă pe cadrele didactice, care, din cauza suprasolicitării și lipsei de libertate creativă, nu mai au spațiul mental necesar pentru a-și folosi talentul și pasiunea la formele cele mai autentice de educație.

„Este nevoie ca tot ce înseamnă reforma educațională să se uite la a nu forma copiii pentru trecut. În școală, copiii învață să rezolve probleme ale trecutului, probleme care la sfârșitul culegerii sau la sfârșitul cărții au o soluție, dar viața în care noi operăm nu mai este predictibilă, nu se bazează pe absolut nimic din trecut.”

Astfel, școala trebuie să devină un ghid care să ajute copiii și părinții să navigheze în lumea viitorului, să dezvolte competențe adaptative și să construiască comportamente proactive.

Raluca mai menționează și lipsa investițiilor adecvate în educație și deficitul competențelor de viață și profesionale care au contribuit, recent, la o stare de anxietate socială și la vulnerabilizarea cetățenilor față de manipulare și promisiuni false, ceea ce afectează direct sănătatea democrației.

Viziunea pentru România educată în anul 2050

Imaginea unei Românii educate în 2050 este caracterizată, conform Ralucăi, de o integrare profundă și armonioasă a tehnologiei cu respectul pentru natură și mediul înconjurător.

„O scurtă privire spre viitor vine cu o Românie educată, care îmbină tradiționalul cu tehnologia. Îmi imaginez că în 2050 o să vină să mă ia o prietenă la o cafea cu o mașină care poate nu e neapărat pe roți - deci vorbim de integrarea tehnologiei în concordanță cu protecția de verdeață, cu nevoia de a împlini conexiunea noastră cu natura.”

În viziunea ei, educația va merge către o formare a minții umane spre zonele de valoare adăugată, creativitate, empatie, capacitate critică și leadership, în paralel cu automatizarea și delegarea sarcinilor repetitive către tehnologie.

Astfel, oamenii vor putea scoate în evidență trăsăturile unice și vor folosi la maximum instrumentele digitale pentru a contribui la o lume mai bună.

Modalități de a insufla valorile sustenabilității copiilor

Transmiterea valorilor sustenabilității nu are o formulă universală și simplă, deoarece diversitatea nevoilor și mediilor copiilor este foarte mare, ne explică Raluca.

„În trecut aș fi crezut că există o rețetă simplă și că o putem aplica în mod general. Dar la fel cum lumea aceasta nu ne dă o rețetă despre jobul pe care să-l facem mâine, la fel, nu dă o rețetă pentru un copil și cum să își poată pune abilitățile la lucru, sau care-i rețeta pentru o întreagă școală. Ce vreau să spun aici este că de la școală la școală, copil la copil și de la familie la familie există diverse nevoi.”

Mai mult, în România, mulți copii și școli încă se confruntă cu probleme fundamentale precum abandonul școlar, lipsa siguranței fizice și emoționale, nevoi de alfabetizare și o digitalizare insuficientă.

În viziunea președintei, este nevoie să abordăm mai întâi aceste nevoi de bază pentru a crea o temelie solidă pe care să construim mai apoi comportamente sustenabile. Nu putem implementa la nivel general metode sau programe fără a ține cont de realitatea specifică fiecărei comunități, școli sau familii.

Abordarea recomandată este una bazată pe date concrete, venit din teren, care să permită construirea unor formule customizate, adaptate circumstanțelor reale ale copiilor.

Lecții învățate de la copii

În primul rând, Raluca menționează adaptabilitatea remarcabilă a copiilor, atât în condiții propice, cât și în cele nefavorabile, care este un exemplu clar că mediul potrivit este esențial pentru dezvoltare. Când copiii sunt văzuți și crezuți, adică au un adult care le recunoaște valoarea și le oferă susținere, ei pot lua inițiativa și pot crea excelență.

Pe lângă adaptabilitate, copii demonstrează o curiozitate neostoită și o dorință profundă de a explora lumea din jurul lor.

„Copiii iau foarte repede inițiativa în momentul în care sunt văzuți, în momentul în care au măcar un adult în jurul lor care să spună: Cred în tine, în pachetul tău de acasă, ești bine așa cum ești și uite, îți dau un mediu în care să pui talentul ăsta la lucru și să creezi excelență. Și asta se poate face și asta trebuie să facem și noi în continuare.”

Astfel, adulții și sistemul educațional în mod special au mult de învățat de la copii despre modul în care se poate crește și susține învățarea, despre importanța mediului de sprijin și despre autenticitatea pasiunii și implicării.