Experții din domeniu consideră că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să fie scutiți de o parte din taxe dacă ar utiliza 30% materiale reciclate în construcțiile noi pe care le ridică. De asemenea, propunerile din domeniul investițiilor publice vor să impună o cotă de materiale reciclate de 25% pentru construcțiile în interes public.

Acestea sunt doar câteva din concluziile conferinței „Construim Circularitatea în Construcții”, organizat de Coaliția pentru Economia Circulară (CERC), unde mediul politic și cel privat au căutat soluții pentru viitorul sustenabil al construcțiilor.

Printre speakerii evenimentului s-au numărat Diana Buzoianu, Președinta Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic, Camera Deputaților, Alan Perl, DGNB, STRABAG Croatia - Liderul Grupului de Management al Deșeurilor Construcții și Demolări al Camerei de Comerț din Croația și Andreea Păduraru, Manager Construcții Sustenabile, PORR Romania.

5 provocări de sustenabilitate din sectorul construcțiilor în România

  • Depozitele ilegale de materiale de construcții rezultate din demolări rămân una dintre principalele provocări ale industriei construcțiilor din România și atrage după sine alte probleme, cum ar fi cifrelor neclare legate de cantitatea de deșeuri generate sau acumularea lor în spații pe care le-ar putea contamina.
  • Depozitele ilegale de deșeuri din demolări, dar și demolările necontrolate pot reprezenta un pericol pentru mediu și populație, generând praf sau compuși chimici toxici ce pot fi inhalați cu ușurință.
  • Infrastructura de colectare, reutilizare și reciclare a deșeurilor rezultate din demolări este deficitară în România, ceea ce duce la risipirea resurselor ce ar putea fi folosite pentru a ridica noi construcții și contribuie și la crearea de gropi de gunoi ilegale.
  • De asemenea, constructorii nu pot fi trași la răspundere privind durata de viață a clădirilor și nici cu privire la ceea ce se întâmplă cu materialele după demolare pentru că legislația în vigoare nu prevede acest lucru. Un alt impediment legat de acest aspect este faptul că fiecare clădire are o durată de viață diferită.
  • Tot constructorii unei clădiri ar trebui să fie și cei responsabili de gestionarea deșeurilor rezultate din demolare, cum ar fi preluarea, reutilizarea și reciclarea acestora, lucru care în prezent nu se întâmplă în România.

Legislația europeană în vigoare întrevede reciclarea a 70% din materia primă generată în urma demolării clădirilor, însă legislația românească nu îi pedepsește suficient de aspru pe cei care o încalcă. Demolările, spun experții din industrie, nu generează multe deșeuri, ci mai degrabă materie primă ce poate fi reutilizată sau reciclată, cum ar fi cărămizi sau beton, dar asta doar dacă ele sunt recuperate și separate corespunzător.

7 soluții prin care România poate construi un viitor mai sustenabil

Totuși, mediul politic și cel privat pot implementa măsuri care să sporească gradul de sustenabilitate al demolării și construirii de noi clădiri.

  • Una dintre măsurile care pot ajuta cel mai mult este înăsprirea legislației și implementarea măsurilor prin care aceasta să fie respectată. Ne referim aici la procese corecte pentru demolarea clădirilor, care să nu afecteze mediul înconjurător sau populația, dar și la obligativitatea de gestionare corectă a materiei prime generată din demolări. Acest lucru va reduce cantitatea de deșeuri care ajung la gropile de gunoi și va crește rata de reciclare.
  • Autoritățile române au drept model măsurile implementate deja în alte state europene privind reciclarea materiei generate în urma demolărilor.
  • O altă măsură propusă de autorități este scutirea de taxe pentru dezvoltatorii imobiliari care utilizează 30% materiale reciclate în construcțiile noi pe care le ridică.
  • Proiectele publice de infrastructură pot fi chiar ele un bun exemplu în acest sens, astfel încât există propuneri care să implice utilizarea unei cote de materiale reciclate de 25% în noile construcții realizate în interes public.
  • Crearea unei piețe de materiale de construcție reciclate este și ea necesară pentru a încuraja achiziția de astfel de materiale și pentru a încuraja preluarea și reciclarea materialelor de construcții. Dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea acces la o astfel de piață care să îi avantajeze din punct de vedere al costurilor raportate la calitatea proiectelor, va crește și cota de utilizare per construcție.
  • O mai bună transparență în industrie poate promova beneficiile utilizării de materie primă reciclată și poate încuraja companiile să utilizeze o cantitate mai mare de astfel de materiale.
  • De asemenea, o soluție propusă de experții din industrie este proiectarea clădirilor într-un mod sustenabil, prin care să fie utilizate mai multe materiale reciclate și care să faciliteze și demolarea atunci când construcția respectivă și-a atins durata limită de operare.

Ce beneficii aduce reciclarea materialelor din demolări

Reciclarea materialelor obținute din demolări este foarte benefică, pentru că vorbim de multe tipuri de materiale ce pot fi reprocesate și reutilizate, cum ar fi plastic, metale, beton sau asfalt, dar și geamuri.

Pentru multe dintre acestea avem deja materiale pe site care explică procesul de reciclare și beneficiile pe care acest proces le aduce.

Pentru companii, reciclarea și utilizarea materialelor de construcții reciclate poate îmbunătăți performanța de mediu a acestora și le poate scuti de plata anumitor taxe, dacă autoritățile vor decide să implementeze astfel de soluții. De asemenea, costurile generale ale proiectului ar putea fi mai mici, pentru că aceste tipuri de materiale sunt mai accesibile, fără ca performanța lor să sufere.

Pentru stat, acest lucru va însemna mai puține gropi de gunoi ilegale și o aliniere mai bună la obiectivele de mediu pe termen lung la nivel european, dar și posibilitatea de a atrage companii și investitori care doresc dezvoltarea unei infrastructuri de reciclare a deșeurilor din demolări.