Reducerea emisiilor de gaz metan este recunoscută de mai mulți experți ca fiind o soluție rapidă și eficientă pentru limitarea ratei de încălzire globală. Asta pentru că, prin comparație cu dioxidul de carbon, metanul are o durată de viață în atmosferă mult mai scurtă, de doar două decenii, față de sutele de ani pe care CO2-ul le poate petrece în aer. Totuși, metanul are o capacitate mult mai mare de a încălzi planeta, de aproximativ 80 de ori mai mare.

Astfel, conform ESG Today, oficialii UE își doresc o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu anul 2020, iar asta include și metanul, iar tot ei sprijină și Angajamentul Global privind reducerea emisiilor de Metan. Prin această inițiativă, guvernele globale vor să reducă emisiile de gaz metan cu 30% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2020.

Parlamentul European își dorește ca reprezentanții Comisiei să aibă o poziție mai fermă în ce privește detectarea scurgerilor de metan, iar în același timp, să forțeze statele membre să grăbească stabilirea unor ținte proprii de reducere a acestor emisii.

Totodată, reprezentanții Parlamentului cer începerea eforturilor de ventilare și ardere a metanului din stațiile de drenare până în anul 2025, aceleași procese urmând să aibă loc în anul 2027 și pentru puțurile de ventilație.

Membra Parlamentului European Jutta Paulus a declarat că „fără o serie de măsuri ambițioase pentru reducerea emisiilor de metan, Europa își va rata obiectivele, iar energia valoroasă va fi irosită. Cerem implementarea de măsuri concrete pentru reducerea emisiilor de gaz metan. În industria energetică, trei sferturi din emisiile de metan pot fi evitate prin măsuri simple, fără investiții prea mari.”

„Întrucât Europa importă mai bine de 80% din combustibilii fosili pe care îi arde, este esențial să extindem aceste măsuri și la energia importată”, a adăugat ea.