Organizația Narada s-a implicat activ în susținerea accesului copiilor la educație și promovarea unor comportamente sănătoase în rândul elevilor, concentrându-se pe școlile din mediul rural și urban mic din România.

În cinci ani de intervenții și urgențe rezolvate în școli din întreaga țară sub umbrela HartaEdu, mii de profesori au fost sprijiniți și sute de mii de copii care au putut învăța în condiții mai bune datorită acestor intervenții susținute și coordonate de Narada.

Concret, de la un răspuns de criză în pandemie la soluții sustenabile, cei cinci ani de Narada înseamnă astăzi 851.833 elevi susținuți, peste 500 de școli cu alerte rezolvate, o comunitate de peste 11 mii de donatori persoane fizice și peste 500 de companii implicate activ.

Raluca Jianu, președintele Narada, a fost prezentă pe scena Green Start-Up Sustainability Forum 2025, acolo unde a prezentat concluziile unui studiu derulat recent care a avut drept scop colectarea datelor despre proiectele existente, bunele practici și capacitatea școlilor de a integra programe de sustenabilitate, urmărind formarea unor lideri ai schimbării în educație și comunitate.

Printre elementele pe care trebuie să le reținem se numără faptul că nevoile de bază și infrastructura școlară sunt esențiale, dar nu suficiente pentru a asigura o educație sustenabilă și pregătirea copiilor pentru provocările viitorului.

De asemenea, identificarea și valorificarea talentelor native ale copiilor reprezintă un element fundamental pentru succesul educației viitoare, dar sistemul actual școlar nu le recunoaște și nu le valorifică nici pe plan curricular, nici în metodele de predare.

Totodată, profesorii reprezintă vectori-cheie în procesul educațional, însă suprasolicitarea, schimbările frecvente și lipsa de suport adecvat îi împiedică să se implice eficient în noile programe, inclusiv în cele legate de sustenabilitate.

Pe scena evenimentului, președinta Narada a făcut un apel la colaborare și implicare colectivă pentru a preveni perpetuarea problemelor educaționale și sociale din trecut și pentru a asigura o dezbatere focusată pe viitor, pregătind copii pentru provocările lumii de mâine.

17 lucruri de reținut privind prioritățile în educație

  1. Inițial, intervențiile s-au concentrat pe nevoile urgente de infrastructură din școli – lipsa căldurii, raportarea unor probleme precum infiltrații, lipsa transportului și materiale școlare de bază – care împiedicau accesul copiilor la școală și reținerea lor în sistem.
  2. S-au investit peste 26 de milioane de lei pentru rezolvarea acestor urgențe, însă aceste intervenții nu au contribuit suficient la dezbaterea despre viitorul educației și dezvoltarea competențelor adaptative ale elevilor.
  3. Strategia pe termen lung a Narada se bazează pe implicarea coordonată a comunităților, ONG-urilor, școlilor și autorităților pentru a crea transformări sistemice și măsurabile în educația pentru sustenabilitate.
  4. Fără o intervenție rapidă și coerentă în educație, riscul este menținerea segregărilor sociale, a analfabetismului funcțional și a inabilității tinerilor de a înțelege și gestiona informațiile complexe, ceea ce afectează întreaga societate.
  5. Măsurătorile inițiale indică o creștere semnificativă a motivației școlare (peste 78% dintre elevi) și o percepție clară a legăturii dintre talentele lor și succesul academic chiar în interval scurt de timp (3 luni).
  6. Studiul efectuat include și o dimensiune importantă privind talentele ascunse ale copiilor din medii vulnerabile, care dezvoltă aptitudini unice, precum managementul responsabilităților casnice sau inteligența emoțională crescută, aptitudini însă ignorate sistemic în școlile din România.
  7. Sustenabilitatea educației este strâns legată de dezvoltarea unor competențe socio-emoționale și cognitive esențiale, precum gândirea critică, disciplina și autoreglarea, pe care copiii trebuie să le deprindă pentru a naviga cu succes într-un viitor imprevizibil.
  8. Conversația despre sustenabilitate trebuie să fie accesibilă pentru toți și integrată în mod natural în viața școlilor și a comunităților, evitând suprasolicitarea și percepția de povară suplimentară.
  9. Proiectul pilot realizat în 10 școli a inclus crearea unui „laborator de talente” și formarea unor profesori mentori, rezultatul fiind creșterea motivației elevilor și corelarea percepută între talentele lor native și performanța școlară.
  10. Profesorii se confruntă cu o povară uriașă cauzată de schimbările frecvente în sistemul educațional și birocratizarea excesivă, ceea ce determină burnout și demotivare, afectând astfel capacitatea de a implementa programe noi, inclusiv cele de sustenabilitate.
  11. Discursul asupra sustenabilității se lovește de o realitate dură: școlile încă se confruntă cu abandon școlar, nevoi urgente de stabilitate emoțională, iar un procent semnificativ de elevi sunt analfabeți funcționali, ceea ce face abordarea sustenabilității un demers complicat și adesea perceput ca un „lux” în comunități vulnerabile.
  12. Implicarea părinților în procesul educațional este limitată și, în principal, axată pe asigurarea siguranței copiilor. Participarea lor efectivă la activități educative și proiecte alternative este scăzută, ceea ce reprezintă o barieră reală în susținerea educației sustenabile.
  13. Pentru a pregăti elevii pentru un viitor imprevizibil și accelerat de tehnologie și schimbări de mediu, Narada pune accent pe dezvoltarea unor competențe fundamentale: gândire critică, autoreglare emoțională și disciplină, abilitați considerate esențiale pentru o educație sustenabilă care să reducă riscul de segregare și polarizare socială.
  14. Proiectele de succes în școlile rurale și cele din mediul urban mic combină intervențiile de infrastructură cu adaptarea la contextul specific și reducerea barierei efortului pentru profesori și copii.
  15. Intervențiile de tip „laborator de talente” și mentoratul profesorilor creează medii educaționale motivate și productive, dovadă fiind creșterea interesului elevilor pentru școală și identificarea conexiunilor între abilitățile native și performanța academică.
  16. Programul Narada prevede extinderea intervențiilor în următorii ani în 50 de școli „epicentru” la nivel național, pentru a provoca un efect de undă și a integra aceste comportamente de bază în educație, contribuind astfel la o schimbare sustenabilă pe termen lung.
  17. Fără dezvoltarea acestor competențe de bază, orice inițiativă de sustenabilitate riscă să rămână inaccesibilă majorității copiilor și comunităților, menținând inegalități și subdezvoltare.

De reținut pentru accesul la educație de calitate

  1. Sustenabilitatea pe termen lung în școli include soluții tehnice precum panouri solare, însă succesul este condiționat de acceptarea și adaptarea acestora în contextul real al școlii și școlarilor.
  2. Lipsa trotuarelor și siguranța scăzută în zonele rurale limitează accesul copiilor la spații naturale, ceea ce afectează negativ conexiunea cu mediul și educația ecologică.
  3. Studiile arată o discrepanță majoră între nivelul așteptat de alfabetizare funcțională și performanțele reale ale elevilor, ceea ce subliniază necesitatea unor intervenții fundamentale în metodele de predare și evaluare.
  4. Implicarea părinților este fragmentară: în timp ce mulți asigură siguranța copiilor, mai puțini participă la activități educaționale complexe, ceea ce necesită programe specializate pentru activarea și educarea acestora.
  5. Pandemia și schimbările sociale accelerate au evidențiat necesitatea unei educații care să sprijine dezvoltarea competențelor socio-emoționale, precum autoreglarea și disciplina, pentru a preveni vulnerabilitățile sociale și politice.
  6. Campaniile și mesajele manipulative bazate pe lipsa educației critice au contribuit la polarizarea socială și la fragilizarea democrației, accentuând importanța educației pentru gândire critică în procesul de formare a cetățenilor.
  7. Strategia Narada se va baza și pe donatori și comunitate, care vor putea decide direcția finanțărilor, pentru a susține școli și proiecte prioritare, creând astfel un model de intervenție relevant și adaptat nevoilor reale.