Un studiu realizat de Miles Richardson, profesor la Universitatea din Derby, urmărește pierderea naturii ca parte din viața oamenilor pe parcursul ultimilor 220 de ani prin urmărirea unor date despre urbanizare, pierderea faunei sălbatice din cartiere și faptul că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura, conform The Guardian.

De ce ne scade conexiunea cu natura

Modelarea computerizată folosită pentru studiu a prezis că nivelurile de conectare cu natura vor continua să scadă, asta dacă nu vor exista schimbări politice și societale, precum introducerea copiilor în contact cu natura de la o vârstă fragedă și înverzirea semnificativă a mediilor urbane.

În cercetarea publicată în revista Earth, Richardson a identificat inclusiv fenomenul de dispariție al cuvintelor legate de natură din cărți între 1800 și 2020, cu un vârf al declinului de 60,6% în 1990.

Studiul prezice o continuare a „extincției experienței”, unde generațiile viitoare vor pierde în continuare conexiunea cu natura din cauza absenței acesteia în mediile lor de viață, cât și din lipsa de implicare a familiei și a autorităților.

Alte studii au constatat că conectarea părinților cu natura este cea mai ușoară modalitate de a estima abilitatea copilului său de forma obiceiuri sănătoase și o conexiune cu natura.

Crearea spațiilor verzi biodiversificate într-un oraș pare și ea o soluție simplă. Cu toate acestea, studiul sugerează că un oraș ar trebui să fie de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul conexiunii cu natura, ceea ce reprezintă un obiectiv greu de atins.

Mai mult, studiul a constatat că măsurile de creștere a implicării publicului cu natura nu sunt eficiente în inversarea declinului pe termen lung al conexiunii cu natura, dar inițiativele organizațiilor caritabile sunt importante pentru îmbunătățirea sănătății mintale a publicului larg.

Ce spații verzi avem în România

Un alt obstacol în restabilirea conexiunii cu natura sunt politicile de transformare a educației și a zonelor urbane, care ar trebui implementate în următorii 25 de ani pentru a inversa declinul. Cu toate că pare brusc, dacă aceste obiective sunt atinse, creșterea conexiunii cu natura ar deveni ceva autosustenabil și în creștere organică.

În România, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, la Anexa 4, art. 3, localitățile trebuie să asigure o suprafață minimă de 26 mp de spațiu verde per locuitor, pentru menținerea stării de sănătate a populației.

După cum ne-a spus și Anda Luca, finalistă a acceleratorului Empowering Women in Agrifood cu proiectul său de grădini peisagistice, în București avem la dispoziția doar 10 mp de spațiu verde pe locuitor, de 4 ori mai mic decât spațiul de 50 mp, care este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Cu toate că situația pare nefericită, există proiecte care își doresc să ofere astfel de spații românilor, precum Parcul Natural Văcărești, unde poți vizita cel mai mare spațiu verde compact ( de 183 de ha), care oferă pentru fiecare locuitor al orașului aproape un metru pătrat de spațiu verde.

Mai mult, avem orașe care au trecut de limita recomandată de spațiu verde pe cap de locuitor, precum Brașov, care oferă 118,54 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, urmat de Cluj-Napoca (28,64 mp/cap locuitor) și Timișoara (41,82 mp/cap locuitor), conform datelor conectate de Green Community.