Reciclarea corectă ar contribui la evitarea procesului de extracție anuală a peste 900 miliarde de kilograme de minereu, iar valoarea estimată a metalelor ce pot fi recuperate este de peste 90 de miliarde de dolari, arată cel mai recent studiu Global E-Waste Monitor 2024 (realizat de UNITAR, ITU și Fundația Carmignac), pe care reprezentanții Asociației Environ l-au consultat cu ocazia Zilei Pământului care este marcată pe 22 aprilie.

„Dacă întreaga cantitate de deșeuri de echipamente electrice și electronice s-ar încărca în tiruri de 40 de tone, având 25 metri lungime fiecare, șirul de tiruri necesare ar înconjura Pământul la Ecuator”, arată Roxana Puia, marketing director al Asociației ENVIRON.

La nivel global, cantitatea de echipamente electrice și electronice noi plasată pe piață a crescut de la 62 miliarde kg în 2010 la 96 miliarde kg în 2022. Se prevede că va continua să crească până la 120 miliarde kg în 2030. În același timp a crescut și cantitatea de deșeuri electronice colectate și reciclate formal, de la 8 miliarde kg (2010) la 14 miliarde kg (2022), dar încă departe de ritmul de creștere a cantității de deșeuri generate.

În doar 12 ani, cantitatea de deșeuri electronice generate anual la nivel mondial aproape că s-a dublat. Dacă în 2010 erau se vorbea de 34 miliarde de kg, s-a ajuns în 2022 la 62 miliarde kg de deșeuri electrice, iar în 2030 se vor înregistra, potrivit estimărilor, 82 miliarde de kg DEEE. Europa a fost regiunea care a generat cele mai multe deșeuri electronice (17,6 kg per capita), având în același timp și cea mai mare rată documentată formal de colectare și reciclare (7,5 kg per capita), adică 42,8% din deșeurile electronice generate. În România s-au generat în același interval 250 milioane kg de deșeuri, din care s-au colectat și reciclat 71,5 milioane kg DEEE.

Principalele cauze: electronificarea și transformarea digitală, pe baza unor tehnologii care schimbă profund modul în care trăim, lucrăm, învățăm, socializăm și facem afaceri.

Conform datelor Global E-waste Monitor, pentru fiecare 100 de persoane există 108 abonamente la telefoane mobile, iar în țările cu venituri mari sunt înregistrate, în medie, 109 articole de EEE (excluzând becurile) pe cap de locuitor. Alte cauze importante sunt date de creșterea consumului, ciclurile scurte de viață ale produselor, opțiunile limitate de reparare și infrastructura inadecvată de gestionare a deșeurilor electronice.

Aproximativ o treime (20 miliarde kg) din deșeurile electronice la nivel mondial provin din echipamente mici precum jucării, cuptoare cu microunde, aspiratoare și țigarete electronice, însă rata de reciclare la nivel global rămâne foarte scăzută: doar 12%. Urmează echipamentele mari (excluzând panourile fotovoltaice) cu 15 miliarde kg.

Ecranele și monitoarele înseamnă 10% din totalul DEEE (5,9 miliarde kg). Alte 5 miliarde kg de deșeuri electronice provin de la echipamente IT și de telecomunicații mici (laptopuri, telefoane mobile, dispozitive GPS, calculatoarele personale, imprimantele, routere etc.); doar 22% dintre ele sunt colectate și reciclate formal. Becurile produc deșeuri care cântăresc 2 miliarde de kilograme.

Chiar dacă rata globală de colectare și reciclare a DEEE se află pe o curbă ascendentă, ea nu ține pasul cu creșterea fenomenul electronificării, care se manifestă prin creșterea numărului de dispozitive electronice, impulsionată puternic de explozia tehnologică, interconectivitatea zonelor urbane, răspândirea internetului și a muncii remote. Potrivit datelor din Global E-Waste Monitor 2024, cantitatea de deșeuri generate crește în fiecare an de cinci ori mai rapid decât a deșeurilor colectate.

Ce deșeuri electronice sunt colectate cel mai des

Cele mai mari rate de colectare (34%) se întâlnesc la echipamentele de mari dimensiuni (mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, imprimante mari, copiatoare etc.). Urmează, cu 27%, echipamentele de transfer termic (frigidere, congelatoare, aer condiționat și pompe de căldură),iar apoi ecranele și monitoarele. Chiar dacă sunt cele mai numeroase, echipamentele mici înregistrează și cele mai mici rate de colectare la nivel global (12%).

În ceea ce privește echipamentele de dimensiuni mici, cea mai răspândită categorie de DEEE, se constată o creștere a numărului de țigări electronice cu arome. În anul 2022 s-au vândut peste 844 milioane de vape-uri, cele mai multe fiind de unică folosință și transformându-se instant în peste 40 de milioane kg de deșeuri, care conțin plastic, baterii cu litiu-ion (peste 130.000 kg de litiu), un element de încălzire și o placă de circuit.

Experții care au contribuit la realizarea studiului Global E-Waste Monitor 2024 arată că deșeurile generate în 2022 înseamnă 31 miliarde kg metale, 17 miliarde kg de plastic și 14 miliarde kg de alte materiale (minerale, sticla, alte compozite). În ceea ce privește metalele, 4 miliarde de kilograme fac parte din ceea ce numim materii prime critice: aluminiu (3,9 miliarde kg), cobalt (34 milioane kg) și antimoniu/stibiu (28 milioane kg).

„Tema din acest an a Zilei Pământului este Planet vs. Plastic, iar deșeurile electrice, pe lângă metale grele și substanțe periculoase, sunt foarte mari generatoare de plastic. Gestionarea eronată a DEEE, în afara schemelor formale de colectare și reciclare, a avut ca rezultat, în perioada analizată, eliberarea în mediu a 58.000 kg de mercur și 45 milioane kg de plastic, cu impact direct și sever asupra mediului și sănătății oamenilor. În același timp, gestionarea lor în mod responsabil poate aduce beneficii din toate punctele de vedere. De exemplu, producția actuală de materii prime secundare evită extracția a 900 miliarde kg de minereu”, mai spune Roxana Puia.

Valoarea economică a metalelor din DEEE a fost, la nivelul anului 2022, de 91 miliarde USD. Chiar dacă toate acestea ar putea fi recuperate eficient, utilizând tehnologii actuale de gestionare a deșeurilor electronice, în anul analizat s-au reciclat materii prime în valoare de doar 28 miliarde USD; cele mai mari pierderi au apărut din cauza incinerării, a depozitării defectuoase sau a tratamentelor necorespunzătoare.

Metalul cu cea mai mare rată de recuperare a fost fierul, urmat la distanță de zinc și plumb. La rândul lor, metalele prețioase, prezente în cantități mult mai mici, se estimează că pot beneficia de o recuperare viabilă de 300 mii kg într-un an. Din punctul de vedere al valorii recuperate, pe primul loc este cuprul (19 miliarde USD), urmat de aur (15 miliarde USD) și fier (16 miliarde USD).