Conform Wired, deși ideea de a implementa panouri solare în aeroporturi este bună din punctul de vedere al generării de energie curată, regenerabilă, care să fie cât mai eficientă cu putință, aceste locuri au foarte multe reguli care pot preveni aceste inițiative.

Cu toate acestea, potențialul poate fi unul mare, așa cum a arătat un raport din Australia, care a examinat 21 de aeroporturi din țară și a ajuns la concluzia că spațiul deschis utilizabil pe acoperișuri, cele mai ferite locuri de umbră, ar fi de aproximativ 2.61 kilometri pătrați.

Pentru context, cercetătorii au scanat orașul Bendigo, la nord de Melbourne, care are 17.000 de panouri solare rezidențiale, și au realizat că aeroporturile respective pot produce de aproximativ zece ori mai multă energie decât panourile rezidențiale respective.

Asta înseamnă că sistemele solare montate pe aeroporturi ar putea genera suficientă electricitate pentru a alimenta 136.000 de case, aeroportul din Perth fiind capabil să producă de două ori mai multă energie solară comparativ cu orașul Bendigo.

Cercetătorii au precizat că, prin aplicarea de instalații solare în cele 21 de aeroporturi, am putea evita aproximativ 152 de kilotone (152.000 de tone) de emisii de gaze cu efect de seră pe an, echivalentul a 71.000 de mașini.

Întrucât Australia este o țară cu un potențial foarte ridicat în ce privește energia solară, autoritățile ar trebui să investească mai mult în panourile solare comerciale, întrucât acestea pot produce mai multă energie decât cele rezistențiale, datorită dimensiunii și eficienței acestora.

De asemenea, prin implementarea de sisteme solare în aeroporturi, pe lângă faptul că acestea pot funcționa cu energia pe care o generează panourile solare, surplusul de energie solară poate fi exportat către sistemul public de electrificare.

Chayn Sun, cercetător geospațial al Royal Melbourne Institute of Technology, a declarat că „aceste aeroporturi nu doar că pot fi autosuficiente, ele pot exporta surplusul de energie către rețeaua publică pentru a alimenta comunitățile locale.”

Instalarea panourilor solare pe acoperișuri este un proces destul de simplu și de eficient, însă responsabilii trebuie să se asigure că ele nu afectează traficul aerian, întrucât în SUA, Administrația Federală a Aviației (FAA) le cere oficialilor aeroportului să se asigure de faptul că panourile solare instalate pe aeroport nu produc reflexii care pot afecta vederea piloților sau a personalului care se ocupă de controlul traficului aviatic.

Acest lucru nu ar trebui să fie o problemă foarte mare, întrucât panourile solare moderne sunt acoperite cu un strat special care elimină reflectivitatea acestora, însă oficialii tot trebuie să se asigure că panourile pe care vor să le folosească sunt sigure din acest punct de vedere.

Un alt lucru de care FAA ține cont este legat de faptul că panourile solare pot interfera cu sistemul de comunicații prin radar.

Scott Morrisey, senior vice president de sustenabilitate al Aeroportul Internațional din Denver, a menționat faptul că montarea panourilor solare pe acoperișurile clădirilor existente ar necesita modificări, lucru care adaugă costuri suplimentare, spre deosebire de noile clădiri, care pot fi construite de la început pentru a putea acomoda panouri solare, lucru care le face mai ieftin de implementat.

Potrivit lui „este mai ieftin să proiectezi și să implementezi panourile solare într-o clădire nouă decât să încerci să le integrezi într-o clădire veche.”

Unele aeroporturi din lume folosesc deja energie solară

Aeroporturile care au clădiri vechi pot implementa panourile solare direct pe pământ pentru a scuti costurile de proiectare și instalare pe acoperișuri, iar Aeroportul din Denver, de exemplu, are foarte mult spațiu liber pentru acest lucru, aproximativ 135 de kilometri pătrați.

În prezent sunt desfășurate proiecte pentru a suplimenta parcul solar al acesetui aeroport, iar atunci când vor fi gata, sistemul de panouri solare ar putea acoperi până la 48.5 hectare, furnizând circa 25-30% din necesarul energetic anual al aeroportului.

Pe măsură ce preșul bateriilor scade și el, aeroporturile vor putea să le folosească drept sistem de stocare pentru energia produsă.

De exemplu, sistemul de panouri solare al Aeroportului Internațional din San Francisco produce undeva la 4.6 megawați de curent electric, în vreme ce necesarul aeroportului este de 55 de megawați. Oficialii vor să implementeze mai multe panouri solare pentru a crea o „microrețea”, pentru a putea încărca un sistem de baterii pe care să îl folosească în cazul unei pene de curent în locul generatoarelor.

Erin Cooke, directo de sustenabilitate al Aeroportului Internațional din San Francisco, a declarat că „putem monta sisteme solare pe acoperișurile noastre pentru a crește producția de energie regenerabilă pe parcursul zilei.”

Investiția în panourile solare nu este nici ușoară, nici ieftină pentru oficialii aeroporturilor, întrucât aceștia trebuie să se asigure că astfel de proiecte au sens din punct de vedere financiar. Există și posibilitatea de a cere sprijin de la guvern pentru implementarea lor.

Cum prețul pentru sursele regenerabile de energie este în scădere, aceste investiții nu doar că se pot dovedi foarte bune pe termen lung, însă ele pot fi destul de avantajoase economic pentru aeroporturile care doresc să le implementeze.

„Credem că am reușit să venim cu o soluție, în sensul în care putem instala mai multe panouri solare pentru a alimenta aeroportul, iar în același timp, să economisim bani în urma acestui proces”, a declarat Morrisey.